Transeele din Primul Razboi Mondial din Ypres, Belgia, au fost sapate pe unul dintre cele mai importante campuri de batalie de pe Frontul Vest, aceasta regiune ce inconjoara orasul belgian fiind scena unui episod extrem de sangeros. In timpul primei conflagratii mondiale, ce a tinut din luna octombrie a anului 1914 pana in vara lui 1918, aici s-a dus un razboi de transee intre trupele germane si fortele anglo-franceza. Germanii voiau sa cucereasca orasul Ypres insa trupele anglo-saxone au reusit sa ii invinga in cele din urma. Lupta a fost atat de dificila, armele, artileria si indeosebi mitraliere au fost atat de puternice, incat armatele s-au vazut nevoite sa lupte din aceste transee, dispuse intr-o retea complicata. Inca de la finele anului 1914 incepusera deja sa se sape aceste transee, santurile respective intinzandu-se pe o suprafata uriasa, mai cu seama din Elvetia pana la Marea Nordului.

Terenul pe care au fost sapate transeele din Primul Razboi Mondial varia de la o regiune la alta, insa, per ansamblu, ele reprezentau mai multe santuri serpuitoare, din care porneau niste tunele sau canale ce duceau spre partea in care se aflau inamicii. In fata transeelor, se punea un parapete din sarma ghimpata, iar in spatele lor, se faceau cel putin doua linii secundare, in care statea mare parte a infanteriei. Aceste linii erau unite de alte transee prin asa numitele santuri de comunicare ce erau sapate, de regula, in zigzag. De pilda, la Ypres, in cele mai importante parti ale liniei, s-au construit adaposturi sub pamant si cazemate din beton armat, militarii fiind protejati astfel de salvele infanteriei. Desigur, in unele momente, puterea acestora era zadarnicita de raspunsurile neasteptate ale inamicilor. In sfarsit, cei care stateau in aceste transee trebuiau sa suporte umezeala si noroiul, precum si mirosurile urate.

In plus, militarii erau inghesuiti, fiind nevoiti sa isi gandeasca dinainte orice miscare, altminteri riscau sa destabilizeze intreg sistemul de riposta sau atac. Si nu era doar pericolul obuzelor inamicilor sau a mitralierelor ce pareau ca nu se mai opresc, ci si pericolul prabusirii peretilor. Tocmai de aceea o miscarea brusca ar fi dus la un adevarat dezastru si, cel mai probabil, ulterior la pierderi de vieti omenesti in randul trupelor. Multi si-au pierdut viata insa din cauza bolilor, transeele din Primul Razboi Mondial fiind adaposturi preferate de sobolani. Si sa ne facem o idee cu privire la pericolul reprezentat de aceste transee, de mentionat este ca o treime din pierderile de vieti omenesti pe Frontul Vest s-au inregistrat in transee. In sfarsit, multe dintre transeele de la Ypres au fost acoperite cu pamant dupa ce razboiul s-a incheiat, insa, mai apoi, pe la sfarsitul anilor 1980, arheologii au inceput sa le scoata la lumina. In prezent, turistii pot vizita aceste transee, printre care si asa numitele Transee Yorkshire, aflate in imediata apropiere a satului Boesinghe – Boezinge.

S-au facut numeroase eforturi pentru a conserva acest sit din Ypres. Ba chiar, de-a lungul anilor, autoritatile au purtat discutii intense cu cei care voiau sa scoata la lumina aceste transee, fiecare parte avand argumentele sale. In primul rand, s-a considerat ca ar fi de bun augur pentru economia regiunii ca aceste transee sa fie accesibile publicului, iar apoi, s-a crezut ca accesul nu ar face decat sa distruga aceste ramasite ale istoriei. De doua decenii, transeele din Primul Razboi Mondial de la Ypres au facut obiectul mai multor controverse. Pe de alta parte, acestea se afla pe terenuri detinute de localnici. Totodata, unii istorici contesta autenticitatea transeelor de la Ypres. In orice caz, acest sit sau mai degraba muzeu in aer liber este vizitat de foarte multi turisti in fiecare an.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ