Valentine’s Day/Ziua Sfântului Valentin, considerată în multe ţări ca fiind şi Ziua Îndrăgostiţilor, se celebrează, în fiecare an, la data de 14 februarie. Ca şi sfântul care i-a dat numele, şi originea Zilei Indrăgostiţilor este oarecum înconjurată de mister, deoarece, pe de o parte, ziua de 14 februarie nu corespunde niciunei sărbători religioase antice, precreştine, peste care să se fi suprapus, ulterior, o sărbătoare creştină. Iar, pe de altă parte, Valentine’s Day, în religia creştină, a apărut mai târziu, mai exact în creştinismul occidental (Biserica Romano-Catolică şi Bisericile Protestante), când s-a decis sărbătorirea unui martir al creştinilor romano-catolici, din secolul al treilea, pe nume Valentin din Terni, călugăr sau preot, la vremea aceea, în oraşul italian Terni, din regiunea Umbria.

Unele legende spun că Valentin din Terni ar fi cununat în secret mai multe cupluri de îndrăgostiţi, în pofida legii celibatului pentru soldaţi, dată de împăratul Claudius II (268 – 270), motiv pentru care a fost condamnat la moarte şi executat în ziua de 14 februarie, anul 269, fiind recunoscut, mult mai târziu, ca protector al îndrăgostiţilor, deşi cei mai mulţi istorici ai religiilor consideră această explicaţie ca fiind neconvingătoare, mai degrabă o supoziţie.
În antichitatea romană, în ziua de 15 februarie se sărbătoreau “Lupercaliile”, petreceri orgiastice, în cinstea lui Lupercus (un faun sau alt nume dat zeului Pan, protectorul păstorilor şi al ţarinilor). Cu această ocazie, luperculii, preoţii lui Lupercus, sacrificau un ţap (ca şi în cadrul Sărbătorilor dionisiace, la greci), în grota lui Lupercus, la poalele Muntelui Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), acolo unde, potrivit legendelor, Lupoaica i-ar fi alăptat pe Romulus şi Remus (fondatorii mitici ai Romei, fiii preotesei Rhea Silvia şi ai zeului războiului, Marte), pe care i-ar fi găsit sub un smochin sălbatic, crescut în apropierea intrării în peşteră şi înainte ca cei doi gemeni să fie luaţi de pastorul Faustulus şi soţia acestuia, Acca Larentia, o prostituată poreclită “Lupa” (“Lupoaica”).

De fiecare dată, la această ceremonie, participau obligatoriu şi doi tineri (pentru a aminti de Romulus şi Remus), îmbrăcaţi doar într-o piele de capră. Unul dintre preoţi le făcea un semn pe frunte, cu un cuţit, iar sângele care curgea se ştergea cu o pană înmuiată în lapte, moment în care cei doi trebuiau să râdă cu voce tare (semn al reîntoarcerii la viaţă), după care să fugă pe străzile Romei. Femeile pe care le întâlneau şi care doreau să aibă un copil în anul acela erau biciuite de ce doi, pentru a le face fertile. Era vorba, aşadar, de un ritual al sacrificiului, al purificării şi al fertilităţii. În anul 494, Papa Gelase I a interzis această sărbătoare păgână, înlocuind-o cu Sărbătoarea Sfântului Valentin din Terni, declarându-l şi protector al îndrăgostiţilor.
Alţi istorici susţin că originea Valentine’s Day/Ziua Sfântului Valentin, ca Zi a Îndrăgostiţilor, ţine de o dată mai târzie, mai exact secolul al XIV-lea, când, în Marea Britanie catolică, ziua de 14 februarie era marcată ca fiind începutul perioadei când păsările îşi alegeau perechea.
Sociologul francez Jean Claude Kaufmann crede însă că diverse documente arată că abia în anul 1496, Papa Alexandru al VI-lea ar fi declarat Valentine’s Day ca “Ziua Îndrăgostiţilor”, combătând în acelaşi timp “valentinajul”, un obicei medieval potrivit căruia, o dată pe an, femeile puteau avea relaţii sexuale în afară mariajului.

Totuşi, până în secolul al XIX-lea, când în Statele Unite ale Americii Valentine’s Day începe să devină o sărbătoare comercială, în multe alte ţări Sfântul Valentin nu era sărbătorit ca patron al îndrăgostiţilor. Mai mult, în 1969, Papa Paul al VI-lea, având în vedere confuziile legate de originea Sărbătorii religioase a Sfântului Valentin, a şters-o din calendarul liturgic roman, rămânând însă în calendarele regionale.
La momentul actual, chiar şi în ţările catolice, cu atât mai mult în alte ţări, Valentine’s Day e aproape în totalitate laicizată. În România, o anume atenţie acordată Zilei Îndrăgostiţilor/Valentine’s Day ţine de anii din urmă, de după 1990, cam din aceeaşi perioadă renăscând, în contrapondere şi destul de superficial, şi interesul pentru Dragobete, o sărbătoare autohtonă, si aceasta prea puţin fixată în subconştientul colectiv. Rămâne la latitudinea fiecăruia câtă semnificaţie acordă acestei zile – Valentine’s Day – ca şi felului în care înţelege să o marcheze.