In toata lumea apar aproximativ 1 800 de specii de viespi calcide care fac parte din ordinul Hymenoptera si familia Chalcididae. Aceste insecte formeaza o familie de insecte parazite, care traiesc pe insecte-gazda si au lungimea corpului mai mica de 8 mm. O parte din aceste specii isi depun ouale pe omizile moliilor si fluturilor sau pe larvele gandacilor, altele sunt hiperparazite, ele ataca larvele si ouale insectelor parazite.
Aceste viespi au corpul de culoare neagra, maronie, rosie sau galbena, larvele lor sunt vermiforme, albe si nu au picioare. Exista si specii care sunt crescute in captivitate, cu scopul de a fi eliberate pentru controlul insectelor daunatoare.
Viespea semintelor de trifoi (Bruchophagus gibbus) este larg raspandita in Europa, Africa de Nord, America etc. La noi in tara este considerata o mare daunatoare a semintelor de trifoi, ea fiind prezenta in regiunile unde se cultiva trifoiul.
Aceasta insecta are corpul de culoare neagra, lung de 1,5-2 mm, toracele alungit si abdomenul fusiform. Ierneaza in stadiul de larva in interiorul semintelor de trifoi, primavara larvele se transforma in nimfe, iar pe la sfarsitul lunii mai deja apar adultii. Larvele au corpul alb, lung de 1,8-2 mm, capul galben si nu prezinta picioare.
In zilele insorite adultii pot fi vazuti zburand deasupra culturilor de trifoi. La cateva zile de la aparitie incepe copulatia si ponta, femelele depun fiecare un numar de 25-30 de oua in semintele de trifoi inca verzi, cate un ou in fiecare samanta. In functie de temperatura mediului, incubatia dureaza 3-12 zile, apoi ouale eclozeaza si apar larvele care se dezvolta in interiorul semintelor, hranindu-se cu miezul acestora.
Larvele ajung la maturitate dupa o perioada de 15-30 de zile, apoi se transforma in nimfe tot in interiorul semintelor in 24-56 de zile. In cele din urma apar adultii si se formeaza a doua generatie. In functie de regiuni aceste insecte pot avea trei sau patru generatii pe an.
Larvele acestei insecte sunt foarte daunatoare semintelor de trifoi si altor plante de cultura. Larva se hraneste cu tot continutul semintei si astfel cand invazia acestor viespi este mare, pagubele sunt mari, iar productia scade.
