11 femei extraordinare – oameni de ştiinţă, personalităţi politice, cercetătoare, artiste, sportive, scriitoare etc. – minţi sclipitoare, a căror valoare a fost mai mult sau mai puţin recunoscută la vremea lor, dar care au schimbat lumea, au rămas pentru totdeauna în memoria colectivă, pentru inteligenţa, tenacitatea, onestitatea, pasiunea lor. Iată câteva exemple care demonstrează că femeile, indiferent de epocă, reprezintă “cel mai frumos spectacol pe care omul îl poate admira” (Alexandre Dumas):

11 femei extraordinare – Hypathia din Alexandria

11 femei extraordinare, Hypathia din Alexandria
11 femei extraordinare, Hypathia din Alexandria

Hypathia din Alexandria (360 – 415 d.Hr.), astronom, filosof, prima femeie matematician şi prima profesoară din Alexandria, este, istoric vorbind, prima dintre cele 11 femei extraordinare, care şi-au depăşit cu mult timpul în care au trăit. Într-o realitate precum cea a lumii antice, în care femeile se aflau sub autoritatea tatălui, apoi a soţului, când nu le era îngăduit decât să se ocupe de îngrijirea casei şi a copiilor, figura Hypathiei din Alexandria este cu totul excepţională.

Fiica lui Theon, ultimul director al Bibliotecii din Alexandria, celebrul oraş al Egiptului roman (provincie a Imperiului Roman, la vremea aceea), grecoaică de origine, Hypathia s-a bucurat de o educaţie foarte bună, prin grija tatălui său, care a instruit-o în domeniul matematicii şi al filosofiei. Educaţia şi-a desăvârşit-o la Atena, unde a primit lecţii de ştiinţe, filosofie şi retorică.

“Egipteanca cea înțeleaptă”

Hypathia din Alexandria
Hypathia din Alexandria

Egipteanca cea înțeleaptă”, cum i se spunea la vremea aceea, în jurul anului 400 a devenit conducătoarea şcolii de filosofie din Alexandria, unde preda operele filosofilor presocratici, Platon în primul rând. Mare parte din timp l-a consacrat scrisului şi, deşi operele sale nu s-au păstrat, din alte referiri se ştie că este autoarea unei cărţi de algebră, a unei cărţi de geometrie în opt volume, că a lucrat, împreună cu tatăl său, la editarea Elementelor de Geometrie ale lui Euclid.

A conceput un astrolab (instrument de măsurare a poziţiei corpurilor cereşti), a inventat un hidroscop (pentru măsurarea nivelului apei), un hidrometru (pentru măsurarea greutăţii lichidelor), un aerometru (pentru a determina densitatea aerului), realizări impresionante pentru acel timp, cu atât mai mult cu cât aparţineau unei femei.

Hypathia a avut o minte sclipitoare, şi-a depăşit cu mult timpul în care a trăit. Se spune că a fost şi o femeie extrem de frumoasă, atentă la aspectul său fizic (făcea exerciţii fizice zilnic), aşa cum avea grijă şi de mintea sa. Nu s-a căsătorit niciodată.

Un sfârşit teribil

A trăit într-o vreme în care conflictele dintre păgâni şi creştini erau foarte puternice. Hypathia a fost păgână, dar se bucura de preţuire atât din partea păgânilor, cât şi din partea creştinilor. În anul 415, a fost acuzată de uneltire împotriva episcopului din Alexandria şi, într-una din zile, când se întorcea dintr-o plimbare, a fost asasinată cu sălbăticie în faţa unui fost templu păgân, târâtă înăuntru, bătută, lovită cu bucăţi de ceramică, trupul tăiat în bucăţi, o crimă îngrozitoare, înfăptuită de creştini cu o cruzime de neînchipuit.

Deşi a fost un geniu al timpurilor sale, Hypathia din Alexandria a fost asasinată ca una dintre cele mai vinovate şi odioase persoane de pe pământ. În 2009, a avut premiera şi a fost prezentat şi la Festivalul de Film de la Cannes filmul “Agora”, consacrat personalităţii acestei femei extraordinare.

11 femei extraordinare – Nefertiti, “cea mare în grații, cea plină de farmec”

Nefertiti, Sursa Historicaleve
Nefertiti, Sursa Historicaleve

Nefertiti, regina Egiptului, soţia lui Akhenaton, al zecela faraon al celei de-a XVIII-a dinastii, din mileniul al II-lea i.Hr., mama vitregă a lui Tutankhamon, din “Epoca de aur” a faraonilor, a rămas, până astăzi, un simbol al frumuseţii, al farmecului, al puterii, al misterului.

Cu ochii migdalaţi, cu silueta graţioasă, părul lung şi negru, se pare că Nefertiti (al cărei nume înseamnă “Frumoasa care, iată, vine”) a avut o căsătorie fericită alături de Akhenaton, care, în cinstea ei, a ridicat un templu, în care erau zugrăvite imagini din viaţa acesteia – bucurii, dar şi momente nefericite. Din această perioadă datează şi celebrul bust (protoma), una dintre cele mai copiate sculpturi din Egiptul antic.

Cea mai frumoasă descriere a acestei enigmatice regine, al cărei nume a străbătut mileniile, deşi dispariţia ei în cel de-al 14-lea an de domnie a rămas, până astăzi, un mister, se află într-o inscripţie din Karnak (numele dat complexului de temple din regiunea Thebei, fosta capiatala a Egiptului antic): “Moștenitoarea, cea mare în grații, cea plină de farmec, marea aducătoare de fericire, doamna gingășiei, foarte iubită, care liniștește inima regelui în casa sa, în toate dulce vorbitoare, Stăpâna Egiptului de Sus și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește, Doamna celor două țări, Nefertiti”.

11 femei extraordinare – Simone de Beauvoir, “Femeie nu te naşti, devii”

11 femei extraordinare - Simone de Beauvoir
11 femei extraordinare – Simone de Beauvoir

Simone de Beauvoir (1908 – 1986) este cunoscută ca scriitoare, eseistă, fondatoare, alături de Paul Sartre, a existenţialismului, o doctrină filosofică ale cărei fundamente vizau afirmarea libertăţii individuale şi a subiectivităţii. Simone de Beauvoir a avut un rol major şi în afirmarea feminismului, o doctrină care nu a însemnat doar o revendicare a drepturilor pentru femei, ci o viziune mai complexă despre locul şi rolul femeii în societate.

În 1949 publică eseul “Le Deuxième sexe” (Al doilea sex), în care, respingând mitul “eternului feminin”, al imaginii fragile şi neajutorate a femeii, prezintă lunga istorie de opresiune a “sexului slab”, emblematice pentru concepţia autoarei fiind celebrele cuvinte: “Femeie nu te naşti, devii!”, o adaptare a unui adagiu aparţinând lui Erasmus – “Homines non nascentur, sed finguntur” (Nu te naşti om, devii!) – care, la rândul lui, l-a parafrazat pe Tertulian – “Fiunt, non nascuntur christiani” (Nu te naşti creştin, devii!”)

Una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea

Simone de Beauvoir, Al doilea sex
Simone de Beauvoir, Al doilea sex

“Al doilea sex”, adevărată “Biblie a feminismului”, cum a fost considerat, deşi nu a fost scris cu un astfel de scop, eseul figurează pe lista celor mai influente 100 de cărţi din istoria omenirii sau, după aprecierea revistei “The Guardian”, “una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea”.

Autoarea incriminează nu numai bărbaţii, pe care îi acuză de sexism, laşitate şi uneori cruzime, ci şi femeile, a căror pasivitate, supunere şi lipsă de ambiţie le marchează destinul. Această perspectivă este sugerată, de altfel, şi de epigrafele care marchează părţile eseului: „Există un principiu bun care a creat ordinea, lumina și bărbatul și un principiu rău care a creat haosul, întunericul și femeia” (Pitagora), „Orice a fost scris de bărbați despre femei trebuie să fie suspect, pentru că sunt judecători și parte” (Poullain de La Barre), “Ce păcat să fii femeie! și totuși, cea mai mare nenorocire de a fi femeie este de a nu-ți da seama că eşti” (Kierkegaard), „Jumătate victime, jumătate complici, ca toți ceilalți.” (Sartre)

La situarea lui Simone de Beauvoir pe un loc fruntaş în top 11 femei extraordinare au contribuit şi celelalte scrieri ale sale – romanele “Toţi oamenii sunt muritori”, “Memoriile unei fete cuminţi”, “Inseparabilele” (carte publicată postum, în 2020, tradusă, de asemenea, în româneşte) etc. şi eseuri precum: “Existenţialismul şi înţelepciunea naţiilor”, “Privilegii”, “Pentru o morală a ambiguităţii” etc.

Rosalind Franklin, contribuţii la descoperirea structurii ADN-ului

Rosalind Franklin
Rosalind Franklin

Rosalind Franklin (1920 – 1958) este una dintre cele 11 femei extraordinare, oameni de ştiinţă, din prima jumătate a secolului trecut, biofiziciană, cristalografă (știința care se ocupă cu studiul structurii, formării și proprietății cristalelor), pionieră în biologia moleculară.

Contribuţiile la înțelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului (descoperit încă din 1869), decodarea modului în care informația genetică este trecută de la părinţi la copii sunt aspecte care i-au adus cea mai mare notorietate.

Ea a formulat mai întâi într-un raport, nepublicat, structura elicoială a acidului dezoxiribonucleic (ADN), cu informaţii fundamentale pe această temă, o descoperire însuşită de James D. Watson şi Frances H.C. Crick, de la Universitatea Cambridge, şi pe baza căreia aceştia formulează teoria structurii dublu elicoidale a moleculei de ADN, pentru care vor fi răsplătiţi cu Premiul Nobel.

11 femei extraordinare – Anna Fisher, astronaut şi prima mamă un spaţiu

11 femei extraordinare - Anna Fisher
11 femei extraordinare – Anna Fisher

Anna Fisher s-a alăturat echipei NASA în 1978, când a făcut parte din primul lot de candidate astronaute pentru Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite ale Americii şi a fost prima mamă care a ajuns în spaţiu. A rămas în echipa NASA până în 2017.

Citește și:  Reginele Egiptului Antic – Femeile care au marcat destinul unei civilizaţii

Născută în 1949, la New York, a obţinut un master în chimie la UCLA, în 1987, după ce a lucrat mai multă vreme ca asistent medical în medicina de urgenţă. După ce a devenit eligibilă ca specialist în misiuni spaţiale, s-a specializat pentru dezvoltarea și testarea procedurilor ușilor de ieșire de urgență din cala de marfă în spațiu, pentru proceduri de reparații de urgență, verificarea software-ului de zbor etc.

Anna Fisher ( căsătorită cu astronautul William Frederick Fisher, cu care are două fiice) a zburat în spaţiu, pentru prima dată, în 1984, când fiica sa cea mare încă nu împlinise un an, în misiunea STS-51-A la bordul Discovery. Misiunea a fost de a disloca doi sateliți și de a recupera încă doi.

De reţinut că prima femeie care a ajuns în spaţiu este rusoaica Valentina Terechkova, în 1963, la bordul navetei Vostok 6. Ea a rămas şi cea mai tânără femeie implicată într-o astfel de misiune (26 de ani) şi singura care a efectuat o asemenea misiune fără a avea însoţitori la bord. De atunci, din 1963 şi până astăzi, 64 de femei au participat la misiuni spaţiale.

Puţini ştiu, probabil, că liderul în dezvoltarea de software de zbor la bord pentru misiunile Apollo ale NASA, care a făcut posibilă ajungerea omului pe Lună, este tot o femeie – Margaret Heafield Hamilton – ingineră, informaticiană, fondator şi CEO al Hamilton Technologies, în Cambridge, Massachusetts.

11 femei extraordinare – Marie Curie, un destin de excepţie

Marie Curie
Marie Curie

Marie Curie, cercetător în domeniul fizicii şi al chimiei, de origine poloneză, stabilită în Franţa, este considerată de revista “Time” “una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea”.

Este prima femeie laureată a Premiului Nobel (împreună cu soţul său), pentru descoperirea radiului şi a poloniului, şi singura femeie dublu laureată Nobel. Şi soţul său, fizicianul Pierre Curie, a primit acest prestigios premiu şi fiica sa, Irène Joliot-Curie, pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. De altfel, toţi descendenţii săi au urmat o carieră ştiinţifică, excepţia fiind cea de-a doua sa fiică, Eve Curie, care a devenit scriitoare.

Destinul acestei femei este impresionant. Cu o tenacitate ieşită din comun, cu multă muncă, reuşeşte, după momente dificile, să plece din Polonia, care se afla sub stăpânirea Rusiei ţariste şi să ajungă la Paris, la Sorbona, devenind licenţiată în fizică. Ca în multe alte momente din trecut, şi de această dată situaţia financiară o obligă să se întoarcă în Polonia şi numai printr-o bursă din partea statului polonez, primită în mod neaşteptat, reuşeşte să revină în Franţa.

În această perioadă îl întâlneşte pe Pierre Curie, fizician de renume şi care-i va deveni soţ, în 1895. Împreună vor avea o prodigioasă activitate ştiinţifică. Din nefericire, în 1906, în urma unui accident, într-o intersecţie aglomerată din Paris, Pierre Curie îşi pierde viaţa. Marie Curie îşi găseşte puterea de a merge mai departe şi, în 1911, primeşte al doilea premiu Nobel pentru chimie. În 1934, după o viaţă plină de privaţiuni, după o muncă asiduă în cercetarea ştiinţifică, expunându-se frecvent la radiaţii, Marie Curie se stinge din viaţă.

Prietenă cu Albert Einstein, Marie Curie este una dintre cele 11 femei extraordinare, care a intrat în memoria culturală a umanităţii, dar ale cărei merite au fost adeseori umbrite de mentalitatea epocii referitoare la condiţia femeii.

Coco Chanel – o femeie fascinantă, de neuitat

Coco Chanel – o femeie fascinantă
Coco Chanel – o femeie fascinantă

Coco Chanel, simbol al eleganţei feminine, este una dintre cele mai influente personalităţi ale secolului al XX-lea, care a schimbat fundamental modul de a gândi despre feminitate.

Jurnalistul francez Francois Baudot, într-o carte despre viaţa lui Coco Chanel, spunea că stilul Chanel le-a învăţat pe femei că “maniera de a purta o anume vestimentaţie este mai importantă decât haina în sine, o atitudine este mai importantă decât un chip perfect, o femeie bine îmbrăcată înseamnă o femeie simplu îmbrăcată şi în armonie cu sine şi cu situaţiile de viaţă”.

“La petite robe noire”/ “little black dress”, parfumurile (în special Chanel n°5), taiorul, bijuteriile etc. au adus în faţa lumii imaginea unei femei moderne, libere, fără prejudecăţi, conştientă de atitudinea sa, de frumuseţea sa, o frumuseţe care trebuie să vină, în primul rând, din interior.

Cu un tată care şi-a abandonat copiii într-o mănăstire, cu o mamă care s-a stins sub ochii copiilor, cu o viaţă în care a trebuit să depăşească multe obstacole, după cum povesteşte scriitorul Edmonde Charles-Roux, într-o carte pe care i-a dedicat-o, Coco Chanel le-a învăţat pe femei să nu renunţe, să creadă în inteligenţa şi tenacitatea lor, să se respecte, pentru a fi respectate.

11 femei extraordinare – Românce care au schimbat lumea într-un mod de neuitat

Smaranda Brăescu, Sursa Historia
Smaranda Brăescu, Sursa Historia

Şi în spaţiul românesc au existat femei extraordinare, cu realizări remarcabile în diverse domenii. De exemplu, Smaranda Brăescu este prima femeie paraşutist din România, cu brevet, campioană europeană în 1931 şi mondială, în 1932, când a sărit de la 7 200 metri, la Sacramento, SUA. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008) este prima femeie neurochirurg din lume. Provenind dintr-o familie modestă din Fălticeni (tatăl, casier şi mama, casnică), a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, făcând apoi mai multe stagii la diverse spitale din Bucureşti, lucrând, la un moment dat, alături de o “echipă de aur”, formată din prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești, și doctorul Constantin Arseni.

Momentul de cotitură din cariera sa l-a constituit un episod din timpul războiului, din 1944, când, într-o situaţie de urgenţă, a trebuit să opereze un copil, pe care l-a salvat. Această operaţie, mărturisea Sofia Ionescu-Ogrezeanu, i-a schimbat viaţa pentru următorii 47 de ani, ducând-o pe un drum la 180 de grade faţă de ceea ce îşi propusese (o viață liniștită de medic internist în orașul natal).

Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din lume cu un doctorat în drept, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris. Paradoxal, nu a practicat avocatura, deşi a fost admisă la Baroul Ilfov, care era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu. A fost însă una dintre fondatoarele “Societății Domnișoarelor Române”, care a militat pentru educaţia femeilor.

Ana Aslan, tinereţe fără bătrâneţe

Ana Aslan
Ana Aslan

Ana Aslan, medic specialist în gerontologie, în 1952 a pus bazele primului Institut de geriatrie şi gerontologie din lume. Acest fapt s-a întâmplat după ce Ana Aslan a reuşit să evidenţieze importanţa procainei în tulburările distrofice legate de vârstă şi după ce a lansat produsul “Gerovital” (Vitamina H3), brevetat, în scurt timp, în peste 30 de ţări. În 1980, a lansat produsul Aslavital.

Faima tratamentelor dr. Ana Aslan a devenit atât de mare încât personalităţi celebre din străinătate – Charile Chaplin, Claudia Cardinale, Josip Broz Tito, Charles de Gaulle, Augusto Pinochet, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Kirk Douglas, Salvador Dali, John Kennedy, Miguel Asturias etc. – au apelat la acestea.

Cei care au cunoscut-o pe Ana Aslan spun că era o femeie rafinată, inteligentă, discretă, introvertită, foarte elegantă. Ea insăsi mărturisea despre sine: “Eu nu trăiesc în trecut. Eu, în general, trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic “.

Dr. Theodora Bărbulescu-Poli, unul dintre colaboratorii Anei Aslan, spunea intr-un discurs că: “Ana Aslan a fost o vizionară […] un aliaj uluitor de austeritate, voinţă, disciplină riguroasă, sensibilitate, umor, dragoste de viaţă, feminitate şi romantism […] Ana Aslan, medicul dintr-o ţară comunistă, venea din universul elitei umane. Era cetăţean al lumii, consultată în reuniunile de specialitate de la Casa Albă, decorată cu Crucea Cavalerilor de Malta la biserica Madeleine din Paris, Comandor al Legiunii de Onoare Italiene, premiată cu „Les Palmes Académiques” în grad de cavaler, deţinătoare a Premiului şi Medaliei Léon Bernard conferite de OMS”.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.