15 descoperiri medicale recente sunt o certitudine, dovada că ştiinţa şi tehnologia fac progrese uimitoare şi că, acum, la începutul secolului al XXI-lea, există posibilitatea ca tot mai multe probleme de sănătate să-şi găsească rezolvarea. Este vorba de descoperiri deja testate, unele dintre ele intrate în practica medicală curentă, cu rezultate excepţionale, care vor ajuta la vindecarea sau ameliorarea unor boli considerate, până nu demult, incurabile. Iată 15 dintre aceste descoperiri medicale recente:
15 descoperiri medicale recente – Un stimulator pentru creier
Cercetătorii au pus la punct un stimulator pentru creier, care să lupte cu diverse boli neurologice şi a cărui funcţionare este similară cu cea a unui stimulator cardiac. Acesta poate să amelioreze procesele cognitive ale persoanelor care suferă de epilepsie, de Parkinson sau Alzheimer.
Principiul pe baza căruia funcţionează acest stimulator, format dintr-un electrod, o extensie şi un neurostimulator, constă în transmiterea unor impulsuri în zone profunde ale creierului (SCP – Stimulare Cerebrală Profundă), zone responsabile pentru bolile menţionate anterior şi pot fi adaptate şi pentru alte situaţii în care este vorba de afecţiuni ale creierului, precum depresii severe, tulburări obsesiv compulsive, sindromul Tourette (manifestat prin ticuri verbale şi musculare sau prin repetarea necontrolată a unor mişcări).
Acest procedeu a fost aplicat pentru prima dată în 1993, la Centrul Medical Universitar (CHU), din Grenoble, de către neurochirurgul francezo-canadian Alam Louis Benabid. În 2014, Alam Louis Benabid şi neurologul american Mahlon DeLong au primit prestigiosul Premiu al Fundaţiei Lasker, pentru această descoperire, echivalentul american al Premiului Nobel.
15 descoperiri medicale recente – Vaccin contra cancerului
În diverse centre de cercetare, echipe de specialişti lucrează pentru a prepara vaccinuri fie pentru prevenţia cancerului, fie pentru tratarea acestei boli. Printre cele 15 descoperiri medicale recente se numără şi vaccinul contra cancerului conceput de o echipă de specialişti de la Stanford University. Vaccinul, realizat de medicii oncologi Ronald Levy şi Idit Sagiv-Barfi, este deocamdată în faza experimentală, dar cu rezultate extrem de încurajatoare. Este injectabil, compus din doi agenţi cu rol imunostimulator şi capabil de a elimina celulele canceroase, dar şi metastazele.
Spre deosebire de alte încercări, abordarea celor doi oncologi este deosebit de promiţătoare pentru că presupune injectarea tratamentului, în cantităţi foarte mici, direct în locurile afectate de cancer, făcând celulele sistemului imunitar să recunoască proteinele anormale din celulele canceroase, iar experimentele făcute până în prezent par a avea efecte incredibile, spun medicii implicaţi în această cercetare. În plus, un asemenea tratament nu se limitează la un singur tip de cancer, experimentele pe şoareci de laborator arătând că este eficient în cancerul de sân, al colonului, melanomului etc. Foarte curând acest vaccin va fi testat şi pe 15 pacienţi cu limfom cu grad scăzut.
15 descoperiri medicale recente – Un nou antibiotic
Consumul, automedicaţia şi prescripţia exagerate de antibiotice au diminuat beneficiile antibioticelor existente, multe bacterii devenind rezistente, atfel încât, într-un timp scurt, aceste medicamente nu vor mai avea efect nici asupra unor boli banale. Mai mult, în ultimii 50 de ani nu au mai apărut pe piaţa medicamentelor decât două noi clase de antibiotice, iar organizaţiile mondiale pentru sănătate atrag atenţia că, până în anul 2050, peste 10 milioane de persoane pe an ar putea muri din pricina rezistenţei la antibiotice. Din această cauză, oamenii de ştiinţa caută noi variante.
Cercetările se desfăşoară pe mai multe planuri şi printre cele 15 descoperiri medicale recente se numără şi rezultatele obţinute de o echipă de medici australieni, de la Universitatea din Melbourne, care au reuşit să extragă un agent anti-microbian din florile de tutun (Nicotiana alata). Substanţa identificată s-a dovedit a fi eficace asupra unor microorganisme pe care majoritatea antibioticelor nu le pot omorî, cum ar fi Candida albicans, care se găseşte în intestinul uman şi în gură, în mod normal fiind inofensivă, dar care se poate transforma într-un pericol atunci când sistemul imunitar al unei persoane este slăbit. Noul antibiotic va fi util în tratarea unor infecţii virale, în anumite forme de encefalită, în boala produsă de virusul Zika – o boală infecţioasă virală transmisă prin înţepătura de ţânţar.
Pe de altă parte, o echipă de cercetători americani, de la Florida International University, a anunţat descoperirea unui nou antibiotic, pe bază de arsenic, cu un larg spectru de acţiune. Acest nou medicament, numit Arsinotricina (AST) este primul antibiotic natural, “fabricat” de nişte bacterii din sol şi a fost deja testat pe om, cu succes, şi depus pentru brevetare. Arsinotricina (AST) va putea trata extrem de eficient infecţii intestinale grave, infecţii cu Escherichia coli, Enterobacter cloacae etc.
15 descoperiri medicale recente – Tratamentul genetic al bolilor
Specialişti de la Institutul Salk, SUA, au reuşit să vindece un caz de demenţă acţionând direct asupra genomului celulelor bolnave. Acest fapt a fost posibil printr-o nouă tehnică de editare a ADN-ului, prin care se pot corecta secvenţe specifice. Precizia cu care s-a efectuat această modificare a fost uimitoare, ca şi rezultatele operaţiei.
Ingineria genetică, reprezentând un ansamblu de metode prin care se manipulează materialul genetic, la nivel celular şi molecular, în mod specific terapia CRISPR/Cas9, la care au apelat cercetătorii de la Institutul Salk, se află abia la început de drum. Se estimează că, în acest mod, vor putea fi tratate multe boli incurabile, în special diabetul şi distrofiile musculare, patologiile renale etc.
15 descoperiri medicale recente – Injecţii fără înţepături
Institutul de Tehnologie din Massachusetts a conceput un dispozitiv care poate injecta medicamente fără utilizarea acului de seringă. Mai exact, este gândit să introducă substanţa în organism, în fluxul sanguin, cu un jet de mare viteză.
Aceasta invenţie este rezultatul mai multor ani de cercetare, al unei echipe pluridisciplinare, care a utilizat tehnologie de vârf pentru a ajunge la realizarea acestui dizpozitiv, cu un sistem de sterilizare unic în lume. Într-o primă fază, substanţa medicamentoasă traversează pielea, iar în a doua etapă o difuzează la adâncimea dorită, totul în mai puţin de o zecime de secundă.
Lentile de contact cu difuzie de medicamente
Un oftalmolog de la Harvard Medical School a creat o lentilă de contact modernă, capabilă să elibereze continuu medicamente, în doze terapeutice, atunci când este purtată. Aceasta a fost concepută special pentru tratarea diverselor boli oculare, inclusiv glaucomul. La momentul actual, în lume, glaucomul, netratat, este una dintre cele mai frecvente cauze ale orbirii. Testată pe celule de cultură şi în vivo, pe animale, lentila a dat rezultate foarte bune, fără efecte secundare, în mai multe tipuri de boli oculare.
O altă echipă, de la Queensland Eye Institute, Australia, a pus la punct o lentilă terapeutică pentru tratarea leziunilor de la suprafaţa ochiului. Această lentilă posedă, pe partea ei internă, celule provenind din ţesutul ocular al unui donator, care au rolul unui pansament, cu efect de vindecare rapidă a traumatismelor corneei.
De asemenea, se află în faza de cercetare o lentilă cu membrană amniotică, prelevată direct din placenta umană, care are proprietăţi anti-inflamatorii şi cicatrizante.
Senzori comestibili
Nişte senzori comestibili, un fel de capsule uşor de înghiţit, au fost proiectaţi de specialişti de la Universitatea RMIT, din Melbourne, Australia, pentru a măsura gazul intestinal (hidrogenul, dioxidul de carbon, oxigenul), în timp real, date pe care le pot trimite pe un telefon mobil, oferind medicilor, în acest fel, informatii exacte şi diverse. Este prima dată când se constată că, în colon, se poate afla şi oxigen, ceea ce se întâmplă în timpul regimurilor foarte bogate în fibre. Aceşti senzori reprezintă un instrument foarte util pentru a diagnostica bolile tractului gastro-intestinal şi cancerul de colon.
Au fost descoperite, în timpul testelor, şi alte mecanisme ale corpului uman, de la acest nivel, necunoscute până la această dată, cum ar fi un nou sistem de protecţie gastrică, format din substanţe chimice oxidante, eliberate de stomac pentru a distruge compuşii străini care rămân în organism.
Senzorii comestibili, de dimensiunea unei pilule de vitamină, ar putea ajuta şi la diminuarea unor proceduri invazive, precum colonoscopiile.
Razele ultraviolete neutralizează viruşii
Un studiu recent a arătat că razele ultraviolete sunt eficiente în distrugerea viruşilor, în special a viruşilor gripali. Utilizarea acestei lumini în spaţiile publice, în spitale, în şcoli, birouri, mall-uri, aeroporturi etc., reduce semnificativ transmiterea acestor viruşi.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Columbia University, SUA, au construit o lampă UV specială, dat fiind faptul că lumina UV convenţională, cu germicid (substanţa care distruge viruşii), este periculoasă pentru sănătate. În schimb, doze slabe din această lumină, pe care specialiştii le-au numit “UVC îndepărtat/slab”, au distrus 95% dintre viruşii din spaţiile în care a fost testată. Deocamdată, costul unei astfel de lămpi este foarte ridicat (aproximativ 800 de euro), dar se caută soluţii de eficientizare, astfel încât să poată fi montată în spaţiile publice, unde riscul îmbolnăvirii este foarte mare.
Ţesut cardiac din celule stem
Una dintre cele 15 descoperiri medicale recente, remarcabile prin efecte, constă în generarea de ţesut cardiac din celule stem autologe periferice, aparţinând chiar pacientului – experiment reuşit de către specialiştii de la Syracuse University, SUA. Inima este primul organ al fătului care se dezvoltă şi această realitate va ajuta la identificarea medicamentelor care modifică producerea de ţesut cardiac şi care nu trebuie administrate în timpul sarcinii.
Pe de altă parte, cei de la Syracuse University dezvoltă acest procedeu fără precedent, care permite regenerarea anatomică şi funcţională a inimii după infarct miocardic sever, o alternativă la transplantul de inimă. O astfel de abordare este deja înregistrată la autorităţile din domeniul sănătăţii, ca o terapie inovatoare MTI, sub denumirea ProtherCytes. Într-o primă fază, a studiilor clinice, 44 de pacienţi sunt înscrişi în program, procedeul pornind de la 220-250 ml de sânge de la pacient, cantitate care merge într-un centru de terapie celulară. Timp de nouă zile are loc, într-un aparat special, o expansiune a celulelor, după care grefa va fi injectată pacientului în muşchiul cardiac. Se estimează că numai în SUA, Europa şi Japonia, regiuni in care există posibilitatile tehnice, la acest moment, vor putea fi trataţi în acest fel peste un milion de pacienţi pe an.
Piele umană sintetică
O echipă de bioinginerie, din Coreea de Sud, care reuneşte specialişti din mai multe ţări, a descoperit un polimer transparent, care integrează o reţea densă de nanofire de siliciu şi aur, care imită elasticitatea şi capacitatea senzorială a pielii umane (detectează temperatura, presiunea, umiditatea), polimer apt să fie transplantat pe corpul uman, având o adaptabilitate extraordinară, motiv pentru care a fost comparat cu pielea cameleonului, iar riscul respingerii este extrem de mic.
Provocarea majoră pentru cei care lucrează la această inovaţie este de a se pune la punct o modalitate prin care informaţia receptată de această epidermă artificială să ajungă la creier. Deocamdată s-a găsit soluţia implantării a 400 de senzori pe milimetru pătrat, simţul atingerii fiind echivalent cu cel al pielii umane.
Piele electronică
Universitatea din Tokyo a introdus recent o nouă tehnologie – o piele electronică extensibilă – capabilă să interpreteze procesele vitale din organism şi să comunice starea acestora pe un ecran cu microled-uri plasat pe piele, pe mână sau în cavitatea palmei. Pe acest ecran foarte subţire se pot verifica, de exemplu, pulsul, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac, temperatura corpului, se poate face o electrocardiogramă etc., şi toate datele pot fi trimise direct medicului.
Acest e-skin poate funcţiona câteva zile, nu irită pielea şi, în viitorul apropiat, va deveni extrem de util nu numai pentru datele medicale, dar şi pentru a ţine sub control reacţia organismului în timpul activităţilor sportive, în caz de efort fizic etc.
Senzor dentar
Lista celor 15 descoperiri medicale recente poate fi completată cu un senzor dentar, conceput la Universitatea Tufts, din Boston. Acesta, având dimensiunea de 2X2 mm şi fiind compus din trei straturi, se aplică direct pe dinte şi poate să monitorizeze aportul zilnic de zaharuri, minerale, vitamine, alcool s.a.m.d. şi să transmită informaţiile pe un smartphone. Datele pot fi foarte utile medicilor care monitorizează dieta unui pacient.
Transplantul facial dublu este posibil
În Franţa, o echipă de chirurgi au efectuat pentru prima dată un transplant facial dublu. Este vorba de cazul unui bărbat care făcuse deja o grefă de piele cu zece ani înainte, respinsă ulterior. Medicii au arătat că este posibilă repetarea unui astfel de transplant, chiar şi pentru o operaţie cu risc mare de respingere, ceea ce înseamnă mari speranţe pentru cei care au nevoie de o astfel de operaţie, în multe cazuri fiind vorba de maladii genetice care deformează faţa.
Un pancreas artificial testat în premieră pe un diabetic
Un diabetic din Montpellier, Franţa, este primul dintre pacienţii care au testat un sistem portabil de pompare cu insulină, cu autoreglare – un fel de pancreas artificial. Dispozitivul se montează pe piele, măsoară concentraţia de insulină, transmiţând datele pe un sistem informatic instalat pe un smartphone. Pe baza acestor date, dispozitivul trimite în corp cantitatea de insulină necesară pentru a menţine glicemia în limite normale. Se elimină în acest fel necesitatea multiplelor teste de sânge, a injecţiilor cu insulină, pacientul putând duce o viaţă normală, fără stres.
Ciclismul – cel mai recomandat sport pentru sistemul imunitar
Un studiu riguros a demonstrat că ciclismul poate păstra sistemul imunitar al unei persoane în vârstă în aceeaşi formă ca la 20 de ani. Pedalatul regulat, pe distanţe lungi, stimulează producerea de celule T (T-cell), îmbunătăţind protecţia împotriva bolilor. Se numesc celule T pentru că se maturizează în timus, un organ mic, situat în cavitatea toracică, o glandă cu rol de epiteliu secretor şi de organ limfatic, care se dezvoltă în copilărie, cu un maximum la pubertate, după care involuează.
În legătură cu toate aceste 15 descoperiri medicale recente şi cu multe altele, IBM (International Business Machines), celebra corporaţie americană, producatoare de tehnologie avansată, în previziunile sale despre inovaţiile care ne vor schimba viaţa în următorii cinci ani, sublinia ritmul rapid de dezvoltare al “laboratoarelor pe un cip”, capabile să analizeze bioparticule din sânge, lacrimi, salivă, transpitratie etc., să ne monitorizeze funcţionarea organelor, să simplifice intervenţiile medicale, să ofere şanse uriaşe de tratare şi vindecare a nenumărate boli.
