Alice Munro – Premiul Nobel pentru literatura, in 2013

Premiul Nobel pentru literatura, in 2013, a fost atribuit, in mod surprinzator, scriitoarei de origine anglo-canadiana, Alice Munro, autoare de proza scurta (nuvele), o forma de literatura mai putin gustata de publicul larg. Decizia Academiei suedeze a starnit vii controverse si pentru faptul ca, incepand cu anul 1901, prestigiosul premiu a fost acordat unor scriitori care au adus mari servicii umanitatii, respectandu-se, astfel, testamentul chimistului Alfred Nobel, in care se prevede ca un laureat Nobel trebuie sa fie animat si sa slujeasca “inalte idealuri”. Or, Alice Munro nu pare a se incadra in aceste standarde. In schimb, scriitoarea canadianca, in varsta de 82 de ani, pare a fi ridicat la excelenta specia nuvelei realiste psihologice.

In cartile publicate de-a lungul a 45 de ani, Alice Munro s-a facut cunoscuta, in lumea scriitorilor, printr-o remarcabila arta a portretului, mai ales a portretelor feminine – personaje surprinse in situatii complexe de viata, animate de emotii puternice, mereu in cautarea fericirii, multe subiecte dezvoltate in naratiunile sale incisive fiind inspirate din propria existenta. « Oameni simpli, sentimente mari » a rezumat comitetul Nobel argumentarea sa pentru alegerea facuta.

Intr-un articol publicat in New York Times, scriitoarea a declarat, cu ani in urma, ca nu si-a propus sa se cantoneze in specia nuvelei, dar, la momentul debutului, nu a avut timp sa scrie mai mult, sa proiecteze romane, de exemplu, pentru ca avea trei copii de crescut si, treptat, s-a obisnuit cu tipul acesta de proza.

Alice Munro s-a nascut in Ontario, Canada, intr-un mic oras, Wingham, de pe malul lacului Huron. Prima nuvela a publicat-o in vremea studentiei, in 1950, cand isi castiga existenta lucrand ca ajutor de bibliotecar. A parasit Universitatea Western Ontario, la care studia, in 1951, cand s-a casatorit si a plecat la Vancouver, unde a deschis o librarie. Debutul in volum a avut loc in 1968, cu «Dance of the Happy Shades » (« Dansul umbrelor fericite »). Divorteaza in 1972 si se intoarce in Ontario. Dobandeste o anume celebritate din momentul in care incepe sa isi publice nuvelele in revista  The New Yorker. In 2007, nuvela “The Bear Came Over the Mountain” (“Ursul traverseaza muntele”) a fost ecranizata sub titlul “Departe de ea” (“Away from Her”), actrita Julie Christie fiind nominalizata la Premiile Oscar, pentru cel mai bun rol feminin.

Alice Munro, « regina nuvelei contemporane », cum a fost numita de Academia din Suedia, situandu-se in descendenta unor mari prozatori, precum Cehov, Maupassant, Henry James, este primul autor canadian si a 13-a femeie care a obtinut Premiul Nobel pentru literatura. Ultimul volum publicat, al 12-lea (pentru ca autoarea a declarat ca nu va mai publica) se numeste « Prea multa fericire » («Too Much Happiness”). Este alcatuit din zece nuvele, in jur de 30 de pagini fiecare, cu titluri scurte si enigmatice – « Dimensiuni », « Padurea », « Chipul », « Fictiune », « Femei » etc., in care tema dominanta este iubirea, vazuta din perspectiva unor personaje feminine lucide, care stiu ca, foarte repede, starea de beatitudine din povestile cu « zane », in care finalul este, invariabil, « Si au trait fericiti pana la adanci batraneti… », va lasa locul promisiunilor mincinoase. De cele mai multe ori este surprins exact momentul in care, dupa clipele magice ale primelor intalniri de dragoste, « printul » se transforma in sotul violent, grosier, frustrat, evenimente descrise cu o profunda intelegere a psihologiei feminine si masculine, deopotriva. Empatia pe care scriitoarea o manifesta fata de personajele sale, abilitatea de a sonda profunzimile sufletului naruit, asteptarile, dorintele, stapanirea perfecta a discursului narativ, atentia subtila acordata detaliilor, gustul dulce-amar al vietii transpuse in literatura au facut ca Alice Munro sa fie supranumita « Cehov din Ontario ».

In limba romana, pana la ora actuala, a fost tradusa o singura carte a scriitoarei canadience – « Prea multa fericire » (« Too Much Happiness ») – ultima publicata.