Aflata la 20 de kilometri est de Basel, in Elvetia, de-a lungul fluviului Rin, Augusta Raurica este fosta capitala de provincie romana si, in prezent, un important sit arheologic, fiind cea mai veche asezare romana din tara. Denumirea acestui sit provine de la numele tribului galic al rauricilor, aceasta colonie fiind infiintata, in anul 44 i.Hr., de guvernatorul Galiei L. Munatius Plancus. Initial, aceasta asezare nu purta acest nume, fiind rebotezata de catre Imparatul Augustus.
In primele doua secole ale erei noastre, atunci cand Noua Religie incepuse sa se raspandeasca, Colonia Augusta Raurica era o comunitate infloritoare, in care locuiau 20.000 de oameni. E drept ca cetatea se intindea si pe o suprafata imensa, de 106 hectare, iar apoi, datorita asezarii strategice de-a lungul fluviului Rin, avea un rol crucial in controlul comertului.
De fapt, marfurile care erau transportate pe ruta nord-sud si est-vest, apartinand Imperiului Roman, treceau pe fluviul Rin, chiar pe langa colonie. Augusta Raurica a continuat sa fie unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din regiune pana la sfarsitul secolului al III-lea d.Hr., cand, in anul 250, a suferit daune grave din cauza unui cutremur. Aceasta nu avea sa fie singura incercare la care colonia romana urma sa fie supusa, ci doar prima, intrucat, in perioada urmatoare, a fost distrusa partial de tribul germanic al alemanilor.
Tranzitia acestui trib a dus, intr-un final, la aparitia a doua asezari care exista chiar si in zilele noatre, si anume Augst si Kaiseraugst, situl arheologic in discutie aflandu-se in Augst. In sfarsit, importanta acestui sit este data si de prezenta aici a celui mai bine conservat teatru de la nord de Alpi. Printre alte structuri se afla si forul, adica centrul administrativ, amifiteatrul, ce are o capacitate totala de 6.000 de locuri, tavernele, cartierele de locuit, templele, precum si o biserica ce dateaza, potrivit dovezilor arheologice, din timpul crestinismului timpuriu. Aceasta structura impresionanta, cu baptiseriu si ziduri fortificate de aparare, are o inaltime de 4,5 metri.
Asezarea Augusta Raurica a fost descoperita destul de devreme, primele sapaturi arheologice efectuandu-se inca din secolul al XVI-lea. Chiar si in prezent, situl prezinta un interes mare pentru arheologic, sapaturile continuand si astazi. Vizitatorii care vor sa o viziteze trebuie sa stie ca, pe langa structurile deja enumerate, mai pot vedea si un mic muzeu, dar si o casa romana ce a fost reconstruita la scara.
Aici sunt expuse obiecte descoperite in sit, cum ar fi monede, artefacte realizate din ceramica, podoabe si altele. Dintre toate siturile romane importante din Elvetia, Augusta Raurica este cel mai intins, pana si in zilele noastre, Templul lui Jupiter parand ca inca dainuie peste intreaga asezare.
