Biserica Mirăuți sau Biserica „Sfântul Gheorghe” este un monument istoric naţional din oraşul Suceava, despre care se spune că e cea mai veche biserică din localitate. În secolele XV- XVI, biserica a fost catedrala mitropolitană a Moldovei.
Numele bisericii ar proveni de la faptul că, înainte să fie înscăunaţi, domnitorii Moldovei (printre care şi Ştefan cel Mare) erau miruiţi în acest lăcaş. O altă ipoteză este aceea că numele vine de la familia boierească Mereuța sau Mirea, care deţinea terenul pe care a fost ridicată biserica.
Conjunctura în care a fost construită Biserica Mirăuți este învăluită în mister, circulându-se mai multe ipoteze şi legende pe seama acestui lucru. Una din legende spune că, înainte ca oraşul Suceava să fie înfiinţat, teritoriul său era acoperit de o pădure de anini.
Printre copacii deşi îşi găsise adăpost un sihastru, descoperit de nişte păstori. Sihastrul a uns cu mir fiecare pastor, iar după ce au plecat, aceştia au povestit altor pastori de cele întâmplate. S-au hotărât toţi să îşi ia turmele şi să se aşeze în jurul sihastrului, crezând că astfel vor fi protejaţi de cele rele.
Cu timpul, locul a devenit o adevărată aşezare, iar pe locul în care a fost găsit sihastrul s-a construit o biserică de lemn, care avea în mijlocul ei arborele în care locuise acesta. La sfârşitul secolului al XIV-lea, Iuga al Moldovei a ridicat o biserică de piatră pe locul celei de lemn, distrusă între timp de tătari.
Biserica a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, hram păstrat până în zilele noastre. Specialiştii au însă alte ipoteze, diferite de legendă. Unii dintre ei s-au bazat pe tradiţiile locale şi au consemnat faptul că biserica ar fi fost ctitorită de Dragoş Vodă, în timp ce alţii cred că ea a fost ridicată de un conducător local.
Deşi nu se cunoaşte cu exactitate anul în care a fost zidită, Biserica Mirăuți a căpătat o importanţă deosebită începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea, când Petru I Mușat a mutat capitala Moldovei la Suceava. De altfel, se spune că acest domnitor a fost, de fapt, ctitorul ei.
Cert este că, în anul 1402, biserica a devenit sediul Mitropoliei Moldovei, iar astăzi este deseori numită „Mitropolia Veche”. Lăcaşul a îndeplinit această funcţie până în anul 1522, când locul i-a fost luat de biserica de la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou.
În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Biserica Mirăuți a fost înzestrată de domnitor cu nenumărate moşii, mori, stupi şi alte proprietăţi. Mai mult, acesta a renovat biserica, Nicolae Iorga considerându-l cel de-al doilea ctitor.
De asemenea, domnitorul şi-a înmormântat prima soţie, Evdochia de Kiev, în biserică, piatra acesteia de mormânt fiind descoperită abia în anii 1990. Astăzi, piatră se află în Muzeul de Istorie al Bucovinei.
Însă biserica a trecut printr-un moment greu în anul 1513, unii istorici fiind de părere că daunele au fost provocate de polonezi. În anul 1509, domnitorul Bogdan al III-lea a asediat Polonia, incendiind multe dintre localităţi. Drept răzbunare, polonezii au venit în Moldova, iar până să ajungă în Suceava au jefuit numeroase târguri.
Cum nu au putut să cucerească Cetatea Sucevei, şi-au îndreptat atenţia spre catedrala mitropolitană. După acest eveniment, Bogdan al III-lea a hotărât să ridice o nouă biserică, făcând-o pe aceasta catedrală mitropolitană.
Cu timpul, Biserica Mirăuți a fost părăsită şi lăsată să se degradeze, însă ea a fost reconstruită în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Atunci când Imperiul Habsburgic a anexat Bucovina, austriecii au vrut să demoleze biserica, motivând că în oraş există prea multe lăcaşuri religioase pentru numărul destul de mic de locuitori.
Nu au reuşit să o demoleze, salvarea bisericii venind din partea unui pensionar, care a cumpărat terenul, cu tot cu biserica, şi l-a donat comunităţii ortodoxe. Pentru că nu au existat bani pentru restaurare, biserica a ajuns să fie închiriată şi folosită pe post de magazie, ajungând o ruină.
O altă salvare a venit în anul 1880, când prefectul Sucevei, baronul Eudoxiu Hurmuzachi, a solicitat Vienei restaurarea lăcaşului. După îndelungi analize, cererea sa a fost acceptată. Lucrările au început abia în anul 1898, fiind finanţate de Fondul Regional Religionar Greco-Ortodox din Bucovina.
Cel care s-a ocupat de restaurare a fost arhitectul Karl Romstorfer, care a adus Biserica Mirăuți la forma pe care o are şi astăzi. Tot în acea perioadă au fost realizate şi picturile interioare, în stilul art nouveau. În 1957, lăcaşul a devenit biserică parohială.
De-a lungul anilor, Biserica Mirăuți a fost martora multor evenimente istorice semnificative, inclusiv a schimbărilor religioase și politice care au modelat regiunea. Rolul său ca fostă catedrală mitropolitană subliniază importanța Sucevei în peisajul istoric și spiritual al Moldovei.
Recent, au fost inițiate eforturi pentru conservarea și restaurarea bisericii, cu scopul de a proteja și pune în valoare frumusețea arhitecturală și importanța istorică a acestui monument. Aceste proiecte de restaurare sunt esențiale pentru menținerea legăturii cu trecutul cultural profund al regiunii.
