Bookfest 2026 – ediția a XIX-a a Salonului Internațional de Carte, organizat de Asociaţia Editorilor din România – a avut loc în perioada 3-7 iunie 2026, un eveniment care a reunit sute de edituri, autori și profesioniști din domeniu şi care a oferit acces gratuit publicului pe întreaga durată a desfășurării.
Un număr impresionant de volume – beletristică, eseistică, filosofie, ştiinţă, dezvoltare personală, literatură pentru copii etc., deopotrivă autori români şi traduceri – a fost prezentat publicului, remarcabilă fiind promptitudinea editurilor de la noi în traducerea şi tipărirea unor cărţi recent apărute în librăriile occidentale sau a unor reeditări care s-au bucurat de succes în anii anteriori. Circa 150 de expozanți au oferit publicului larg aproape un milion de volume, dintre care peste 3 000 de titluri în primă apariție.
Iată câteva volume din topul vânzărilor la Bookfest 2026, a căror valoare a fost validată de critica de specialitate, de public (de timp, în unele cazuri) şi pe care le putem adăuga pe lista cărţilor de citit, în funcţie de gust/ preferinţe, de “istoria” personală într-ale lecturii (pentru că oferă universuri imaginare sau nonficţionale, în stiluri extrem de diverse), care, cu siguranţă, ne pot îmbogăţi spiritual, ne pot ţine racordaţi, în acelaşi timp, la tendinţele fenomenului cultural contemporan.
Bookfest 2026 – Ficţiune, autori străini
“Sunt fluvii în cer”, de Elif Shafak
“Sunt fluvii în cer” (titlul original: “There Are Rivers în the Sky”) este un roman fascinant al scriitoarei turce Elif Shafak, care îmbină realismul magic, ficțiunea istorică și reflecția socială, într-o o poveste amplă despre identitate, memorie, apă și legăturile invizibile dintre oameni.
Cartea, care s-a situat în topul vânzărilor la Bookfest 2026, urmărește destinele a trei personaje aflate în epoci și locuri diferite – Arthur Smyth, un băiat sărac din Londra victoriană, înzestrat cu o memorie excepțională, care ajunge să studieze Epopeea lui Ghilgameș şi civilizațiile mesopotamiene; Narin, o fetiță yazidă care trăiește, în anul 2014, în apropierea fluviului Tigru și care se confruntă cu amenințarea violențelor extremiste și a distrugerii patrimoniului comunității sale; Zaleekhah, de profesie hidrolog, care locuiește la Londra (în 2018) și încearcă să-și reconstruiască viața după o criză personală.
Semnificația titlului, aspecte tematice, stil
Titlul „Sunt fluvii în cer” sugerează ideea că, între pământ și cer, apa circulă permanent, asemenea poveștilor și amintirilor care nu dispar niciodată, exprimând ideea centrală a romanului – viețile oamenilor sunt mai conectate decât par, iar trecutul continuă să curgă prin prezent asemenea unui fluviu.
Cele trei povești sunt unite, aşadar, printr-un simbol original – o singură picătură de apă, care traversează timpul și spațiul, devenind martora destinelor umane. Practic, apa este “personajul” central al romanului – este cea care păstrează urmele trecutului și leagă generații, culturi și civilizații. Pentru scriitoare, apa simbolizează continuitatea vieții și interdependența tuturor oamenilor.
Romanul explorează totodată şi fascinația pentru vechea civilizație a Mesopotamiei și pentru Epopeea lui Ghilgameș, cea mai veche scriere literară (păstrată) a umanității, punându-se în discuţie, în acelaşi timp, și problema patrimoniului cultural – cine are dreptul să păstreze și să interpreteze trecutul?
Este adusă în atenţie şi drama comunității yazide (o străveche comunitate etnoreligioasă, formată din etnici kurzi) și persecuțiile suferite de aceasta în secolul al XXI-lea – pierderea rădăcinilor, migrație și rezistență culturală.
“Trenul de la miezul nopții”, de Matt Haig
“Trenul de la miezul nopții”, romanul scriitorului şi jurnalistului englez Matt Haig, care îmbină ficțiunea contemporană cu elemente de fantasy și reflecție filozofică asupra alegerilor de viață, a devenit un bestseller internațional, deoarece aduce in atenție o întrebare universală: „Cum ar fi fost viața mea dacă aș fi ales altfel?”
Personajul principal, Nora Seed, se află într-un moment de profundă criză existențială. Convinsă că și-a ratat viața, ea ajunge într-un loc misterios, numit „Biblioteca de la Miezul Nopții”, situat între viață și moarte.
Aici, fiecare carte de pe raft reprezintă o versiune alternativă a vieții sale: ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi luat alte decizii? Nora are ocazia să exploreze numeroase existențe posibile – sportivă de performanță, muziciană celebră, cercetătoare, soție și mamă sau exploratoare a Arcticii. Pe măsură ce trece prin aceste vieți alternative, ea descoperă că niciuna nu este perfectă și începe să înțeleagă valoarea propriei existențe.
Într-un stil accesibil, emoționant și optimist, cartea abordează teme universale – deciziile şi destinul, împăcarea cu trecutul și prezentul, depresia, anxietatea, sentimentul de eșec, conştientizarea faptului că fericirea nu depinde de perfecțiune.
Bookfest 2026 “Grădinarul și moartea”, de Gheorghi Gospodinov
“Grădinarul și moartea” este cel mai recent roman al scriitorului bulgar Gheorghi Gospodinov, apărut în 2024 și tradus în limba română în 2026. De menţionat şi faptul că această ediţie, Bookfest 2026, a fost dedicată literaturii și culturii din Bulgaria.
“Grădinarul și moartea” are o puternică dimensiune autobiografică, cartea fiind construită în jurul experienței pierderii tatălui autorului, temele dominante vizând ciclul vieții, renașterea și continuitatea – în ansamblu, o reflecție universală asupra pierderii, care emoționează fără sentimentalism.
“O soție din alte vremuri”, de Caro Claire Burke
“O soție din alte vremuri” este un roman satiric și distopic, publicat inițial sub titlul “Yesteryear”. Traducerea în româneşte a apărut în 2026. Cartea combină suspansul, critica socială, umorul negru, într-o poveste despre identitate, feminitate, despre iluzia perfecțiunii promovate online.
Natalie, personajul principal, este o influenceriță celebră, care promovează pe rețelele sociale imaginea unei „soții tradiționale” perfecte. Viața ei pare desăvârşită – o casă idilică la țară, un soț atrăgător, copii fericiți, pâini artizanale fotografiate impecabil pentru Instagram. Această imagine este însă, în realitate, atent construită și susținută de o întreagă echipă din culise.
Într-o dimineață, protagonista se trezește într-o altă versiune, tulburătoare, a lumii sale, în care regulile s-au schimbat drastic. Astfel descoperă că este prinsă într-o realitate care transformă imaginea „soției tradiționale” într-o experiență mult mai opresivă şi, evident, mult mai puțin romantică decât și-a imaginat vreodată. Este momentul de la care începe lupta ei pentru a înțelege ce se întâmplă și pentru a-și redobândi libertatea.
“Livada din Damasc”, de Camille Neveux
“Livada din Damasc” este primul roman al scriitoarei Camille Neveux – prezentă la Bookfest 2026 în calitate de invitat al Editurii Litera – specializată, ca jurnalist, în relatări despre lumea arabă și Orientul Mijlociu.
Romanul, devenit rapid bestseller, urmărește destinul unei familii din Siria, de-a lungul a trei generații, pe fundalul dictaturii, al revoluției siriene și al exilului. Este rezultatul unei combinaţii foarte interesante intre documentarea istorică, politică şi povești emoţionante despre iubire, familie și supraviețuire. Dincolo de contextul politic, romanul spune o poveste profund umană despre oameni care încearcă să-și păstreze demnitatea și legăturile familiale într-o lume sfâșiată de război.
“Ceea ce putem ști”, de Ian McEwan
“Ceea ce putem ști” (What We Can Know), scris de Ian McEwan, celebru scriitor şi scenarist britanic, explorează una dintre marile întrebări ale epocii noastre – ce mai înseamnă adevărul și cunoașterea într-o lume dominată de tehnologie, inteligență artificială și informație excesivă?
Cartea îmbină ficțiunea intelectuală, drama umană și reflecția filozofică, în stilul caracteristic al lui Ian McEwan, autor cunoscut pentru interesul său față de relația dintre știință, moralitate și condiția umană.
Acțiunea se desfășoară într-un viitor apropiat, aproape identic cu prezentul nostru. Personajul principal este un cercetător și eseist preocupat de limitele cunoașterii umane, într-o societate în care algoritmii și sistemele de inteligență artificială pot genera răspunsuri la aproape orice întrebare.
Pe măsură ce tehnologia devine tot mai capabilă să interpreteze lumea, protagonistul începe să se întrebe – Ce mai putem considera cert? Cum distingem adevărul de manipulare? Ce rol mai au memoria, experiența și emoțiile în procesul cunoașterii? De asemenea, una dintre întrebările centrale este dacă progresul tehnologic ne face mai înțelepți sau doar mai bine informați.
În paralel cu reflecțiile intelectuale, romanul urmărește și relațiile personale ale protagonistului, demonstrând că marile întrebări filozofice au întotdeauna consecințe intime și emoționale. Ca în multe dintre romanele lui McEwan, personajele sunt intelectuali, cercetători și oameni obișnuiți confruntați cu dileme morale și existențiale.
Titlul sugerează ideea că există o diferență între ceea ce putem afla și ceea ce putem înțelege cu adevărat. Romanul investighează granițele dintre certitudine și îndoială, subliniind că indiferent cât de avansată devine tehnologia, oamenii vor continua să trăiască într-un spațiu al incertitudinii, al interpretărilor și al alegerilor morale.
„Ceea ce putem ști” este un roman de idei, profund contemporan, o lectură potrivită pentru cei care apreciază literatura “intelectuală”, reflexivă și romanele care ridică întrebări importante despre viitorul omenirii, fără a oferi răspunsuri simple.
“Bocitoarea”, de Camilla Läckberg
Celor interesaţi de genul poliţist, Bookfest 2026 le-a oferit o serie de titluri, printre care şi interesantul roman “Bocitoarea”, al scriitoarei suedeze Camilla Läckberg. Este al doisprezecelea volum din celebra serie polițistă Fjällbacka, avându-i în prim-plan pe scriitoarea Erica Falck și detectivul Patrik Hedström.
Temele în jurul cărora se construieşte cartea sunt: trecutul care nu moare niciodată, secretele comunităților mici, dragostea și gelozia, memoria și vinovăția. Investigația polițistă complexă se îmbină subtil cu analiza psihologică, păstrând specificul acestui tip de proză – un mister de lungă durată, cu numeroase piste false și răsturnări de situație, elemente care au consacrat seria “Fjällbacka”.
“Anatema” (Trilogia “Pădurea Devoratoare”), de Keri Lake
Magia ca dar și blestem, destinul și profeția, dragostea în “întuneric”, excluderea și apartenența sunt temele acestui roman de fantasy gotic întunecat (dark fantasy romance) care îmbină, în peste 700 de pagini, atmosfera gotică, elementele horror, magia, mitologia originală și o poveste de dragoste.
Este primul volum din seria „Pădurea Devoratoare” (The Eating Woods). Mai mult decât o simplă poveste de dragoste fantasy, romanul vorbește despre marginalizare, destin, sacrificiu și puterea de a-ți descoperi adevărata identitate.
Bookfest 2006 – “Vă prescriem o pisică”, de Syou Ishida
“Vă prescriem o pisică” (titlul original: We’ll Prescribe You a Cat / Neko o Shohō Itashimasu) este un roman japonez contemporan al scriitoarei Syou Ishida, publicat în 2023, în Japonia, tradus ulterior în numeroase limbi şi devenind rapid bestseller, datorită combinației sale de umor discret, tandrețe și reflecție asupra sănătății emoționale.
Pe o străduță ascunsă din Kyoto, există o clinică misterioasă pentru „boli ale sufletului”, condusă de excentricul doctor Kokoro şi care se “arată”doar celor care au cu adevărat nevoie de ajutor. Pacienții ajung aici atunci când sunt epuizați, triști, singuri sau blocați într-un moment dificil al vieții.
Surpriza este că medicul nu prescrie pastile, ci pisici. Fiecare pacient primește pentru o perioadă de timp una sau mai multe feline, iar această experiență aparent absurdă începe să le schimbe viața în moduri neașteptate
Cartea este alcătuită din mai multe povești interconectate, fiecare urmărind un alt pacient al clinicii. Printre ei se numără: un om de afaceri epuizat și demoralizat; o fetiță care se confruntă cu dificultăți la școală; un bărbat de vârstă mijlocie care simte că și-a pierdut relevanța; o creatoare de genți aflată în căutarea echilibrului emoțional; o gheișă care nu poate depăși pierderea unei pisici iubite. Deși personajele sunt foarte diferite, toate descoperă că relația cu animalele le obligă să încetinească, să observe lumea și să reevalueze propriile emoții.
O poveste despre vindecare, speranță și redescoperirea bucuriilor simple
Romanul “Vă prescriem o pisică” sugerează că uneori schimbarea nu vine prin explicații complicate, ci prin gesturi simple de prezență şi grijă. Pisicile nu sunt nişte “accesorii” drăguțe, ci ființe independente, cu propriul ritm și propria personalitate. Tocmai această autonomie îi ajută pe oameni să iasă din cercul obsesiv al grijilor. Multe personaje sunt blocate în trecut sau într-o rutină exasperantă, iar îngrijirea unei pisici le forțează să privească înainte și să accepte imperfecțiunea vieții.
Stilul lui Syou Ishida este simplu, cald și contemplativ, evitând dramatismul excesiv, în favoarea observațiilor subtile despre singurătate, muncă, familie și micile bucurii ale vieții. Transmite un mesaj optimist fără a deveni sentimental excesiv.
“Vă prescriem o pisică” este o lectură reconfortantă despre oameni care își repară treptat viața prin întâlniri neașteptate și prin compania unor feline încăpățânate și afectuoase. Cartea vorbește despre singurătate, stres, regrete și speranță, dar o face cu blândețe și umor, transformând ideea unei „rețete cu pisici” într-o metaforă pentru nevoia de conexiune și grijă.
Cartea nu promite soluții miraculoase, ci arată cum afecțiunea, rutina și conexiunile autentice pot aduce schimbări profunde. Pentru iubitorii de pisici, este o declarație de dragoste față de aceste animale; pentru ceilalți, este o poveste despre vindecare, speranță și redescoperirea bucuriilor simple.
Bookfest 2026 – Scriitori români
Bookfest 2026 a adus în atenţia publicului, cum era şi firesc, multe volume ale unor apreciaţi scriitori români contemporani, unele publicate chiar anul acesta – Radu Paraschivescu, Igor Bergler, Matei Vişniec (poet, dramaturg, stabilit în Franţa), Mircea Cărtărescu, Doina Ruşti, Camelia Cavadia etc. Iată câteva repere de lectură:
“Noul ghid al nesimțitului (după douăzeci de ani)”, de Radu Paraschivescu
La Bookfest 2026, Radu Paraschivescu a fost prezent cu o carte de satiră și observație socială – “Noul ghid al nesimțitului (după douăzeci de ani)” – care continuă spiritul “Ghidului nesimțitului”, din 2006, cu accent asupra formelor noi prin care lipsa de bun simț s-a manifestat între timp în societatea românească.
Autorul urmărește ipostaze, atitudini și situații în care aroganța, agresivitatea și lipsa de respect au devenit comportamente obișnuite, fiind evident că nesimțirea nu a dispărut, ci și-a schimbat formele de manifestare, s-a “modernizat” – a migrat masiv în spațiul online, prin atacuri și insulte pe rețele sociale, a devenit extrem de vizibilă în politică, televiziune, în spațiul public, în general, s-a amestecat cu discursuri intolerante, xenofobe sau șovine. Cartea este un fel de „tur ghidat” printr-o lume în care regulile conviețuirii sunt încălcate constant, cu nonșalanță.
Nesimțirea ca fenomen social, dispariția dialogului civilizat, spectacolul public al mârlăniei sunt temele centrale ale cărţii. Autorul nu urmărește doar „omul needucat”, ci mecanismele prin care agresivitatea ajunge să fie acceptată sau chiar recompensată, argumentul să fie înlocuit de țipăt sau insultă, Poate fi o lectură potrivită pentru cei care apreciază ironia, eseul satiric, comentariul social, jocurile lingvistice.
Bookfest 2026 – “Gutenberg 42 B”, de Igor Bergler
„Gutenberg 42 B”, al scriitorului evreu-român Igor Bergler, este un thriller istoric, o aventură intelectuală construită în jurul unor conspirații şi secrete istorice, continuând universul construit de autor în romanele sale anterioare – “Biblia pierdută”, “Testamentul lui Abraham” (cele mai vândute romane româneşti din ultimii 30 de ani).
Povestea pornește de la misterul unui exemplar legendar al “Bibliei lui Gutenberg”, considerat unul dintre cele mai valoroase și enigmatice obiecte din istoria tiparului. Romanul poartă cititorul prin biblioteci, arhive, muzee și orașe europene, într-o cursă contra cronometru pentru descifrarea unui secret vechi de secole.
Ca și în alte romane ale lui Bergler, apar personaje erudite și investigatori care trebuie să rezolve puzzle-uri istorice complexe. Accentul cade mai mult pe mister și pe ideile istorice decât pe dezvoltarea psihologică profundă a personajelor. Sunt oferite numeroase referințe la istoria și cultura europeană, bazate pe o documentare amplă și detaliată.
Bookfest 2026 – non-ficțiune, biografii, dezvoltare personală
Segmentul de non-ficțiune a atras mii de cititori prin memorii, lucrări de istorie politică, eseuri, analize geopolitice etc. Printre titlurile care au avut cel mai mare succes se numără: “Din culisele serviciilor secrete. Oamenii cu o mie de chipuri” de Serghei Jirnov, “Lumea noastră orwelliană”, de Thierry Wolton, “Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, “Scrisori către o tânără gimnastă” – Nadia Comăneci, “Visul lui Marcus Aurelius. Lecții de viață de la împăratul-filosof”, de Frédéric Lenoir, “Nu crede tot ce gândești”, de Joseph Nguyen, “Imn pentru viață. Povestea femeii care a ales să nu tacă”, de Gisèle Pelicot etc.
