Broasca-leopard (Rana pipiens) este originara din America de Nord. Populeaza mai ales zonele mlastinoase, din apropierea malurilor de ape. Are corpul de lungime medie, de aproximativ 5-9 cm, acoperit de piele groasa de culoare maronie-verzui cu pete inchise pe partea dosala si alb-perlat pe partea ventrala.
De asemenea, prezinta un desen ce acopera toata partea superioara, cu doua sau trei randuri de pete mari, de marimi diferite, in nuante inchise si margini palide. Pe spate prezinta doua creste clare caracteristice acestei specii. Femelele sunt de obicei mai mari decat masculii, au corpul mai robust, ajung si la lungimi de 12-13 cm.
De-a lungul maxilarului superior prezinta cate o dunga lunga si palida. Membrele posterioare sunt mai lungi si mai musculoase decat cele anterioare, perfect adaptate pentru a-i oferi posibilitatea sa faca salturi lungi pe pamant.
Speranta de viata la broasca-leopard este de aproximativ 2-4 ani. Traieste langa lacuri, mlastini si iazuri, iar hrana ei este formata din insecte, gandaci, muste, furnici, diferite nevertebrate, pasari si serpi mici. Se hraneste mai mult cu prada vie decat cu starvuri.
Hrana nu este fragmentata in gura, ea este inghitita intreaga, iar daca prada este suficient de mare ii va asigura necesarul energetic pe timp indelungat, fara a trebui sa vaneze prea des. Uneori poate fi vazuta si pe pajistile intinse sau in zonele de munte. In lunile de iarna sta ascunsa sub busteni si pietre, fie sapa adanc in pamant.
In perioada de imperechere masculul scoate sunete groase ce se aseamana cu un sforait tare, prelung, intrerupt de grohaieli. Aceste tipete sunt de chemare a femelei si de indepartare a rivalilor. Sezonul de reproducere este primavara, in lunile martie-mai, in functie de temperatura mediului.
Broasca-leopard face parte din ordinul Anura, familia Ranidae. Nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Broasca-leopard (Rana pipiens):
 este originara din America de Nord. Populeaza mai ales zonele mlastinoase, din apropierea malurilor de ape.){kind=link}