Broasca testoasa este o reptila ce apartine ordinului Testudine. Mare parte din corpul sau este acoperit de o carcasa din os sau cartilaj, care este dezvoltata din coastele sale. Partea de sus a carcasei se numeste carapace, iar partea de jos se numeste plastron (burta). Carcasa este acoperita cu niste placi din cheratina, acelasi material din care sunt facute unghiile omului sau cornul unui rinocer, de exemplu.

Broasca țestoasă, membră a ordinului Testudine, este o reptilă remarcabilă cunoscută pentru carapacea sa solidă, formată din os și cartilaj. Această structură unică, dezvoltată din coastele sale, îi asigură protecția în fața prădătorilor și a altor amenințări.

Broasca țestoasă este una dintre cele mai vechi specii de reptile, având o istorie de peste 250 de milioane de ani, fiind mai veche decât multe alte reptile cunoscute, cum ar fi șerpii sau șopârlele. În prezent, există aproximativ 300 de specii de broaște țestoase, dintre care multe sunt în pericol de dispariție din cauza activităților umane și a distrugerii habitatelor lor naturale.

Ordinul Testudine include atat speciile existente astazi cat si speciile disparute de milioane de ani. Au fost descoperite specii care au trait acum 250 de milioane de ani, ceea ce face ca broasca testoasa sa fie una din reptilele cele mai vechi, mult mai vechi decat soparlele si serpii. Astazi mai traiesc in jur de 300 de specii.

Unele dintre ele, insa, sunt in mare pericol de disparitie. Ca si celelalte reptile, broastele testoase sunt ectotermice sau cu sange rece, ceea ce inseamna ca temperatura corpului lor se schimba in functie de mediul inconjurator. Marimea broastelor testoase variaza, in functie de specie. Broastele testoase de mare sunt mai mari decat cele de uscat sau cele din lacuri.

Broasca testoasa este capabila sa-si retraga capul si membrele inauntrul carapacei, pentru a se apara sau cand vrea sa doarma. Aceasta nu are dinti, insa are un cioc cu care se naste. Nu au urechi externe, doar doua gauri mici pe ambele parti ale capului. Narile sale se gasesc in partea de sus a capului, ceea ce ii permite sa respire cand se afla sub apa, fara sa fie nevoita sa-si scoata capul afara.

Broastele testoase de lac au labe mici si plate cu membrane intre degete. Testoasele mari, cum ar fi cele de mare, au labele plate si mari care le ajuta sa alunece prin apa. Testoasele de lac au un gat foarte agil si il pot baga in carapace in forma de “S”, lucru pe care testoasele de mare nu-l pot face. Broasca testoasa de mare are sapte specii.

Testoasa marina Flatback
Testoasa marina Flatback

Testoasa marina Flatback (Natator depressus)

Testoasa marina Flatback (Natator depressus), numita asa din cauza ca are carapacea foarte plata, se gaseste numai in Oceanul Pacific, in apele din zona Australiei si a tarii Papua Noua Guinee. Adultii masoara pana la 99 centimetri lungime si au greutatea medie de 90 de kilograme. Dieta sa consta in castraveti de mare, moluste, creveti, meduze, alte nevertebrate si alge.

Acestea se reproduc de 4 ori pe sezon, si fac in jur de 50 de oua de fiecare data. Ouale lor sunt incubate timp de 55 de zile, iar puii care ies sunt mai mari decat ai celorlate specii de testoase.

Cu o populatie de doar 20.280 de femele, aceasta specie este considerate pe cale de disparitie. Amenintarea speciei consta in distrugerea plajelor pe care femelele isi depun ouale, poluarea oceanului, recoltarea oualelor pentru comert si prinderea acestora in plasele pescarilor.

Testoasa marina Hawksbill
Testoasa marina Hawksbill

Testoasa marina Hawksbill (Eretmochelys imbricata)

Testoasa marina Hawksbill (Eretmochelys imbricata), numita asa datorita capului sau ingust si a ciocului sau ca de soim, se intalneste in apele tropicale si subtropicale ale Oceanului Atlantic, Oceanului Pacific si Oceanului Indian. Adultii au intre 60 si 90 de centimetri, iar greutatea lor este de 45-68 kilograme. Aceasta specie de testoase marine traieste in special in zone de recif, estuare si lagune.

Dieta sa consta in bureti, anemone, creveti si calmari. Forma ciocului lor le ajuta sa ajunga la mancarea aflata in crevasele recifurilor de corali. Aceasta specie face pui de 2-3 ori pe an, de fiecare data scot 160 de oua, pe care le incubeaza timp de 60 de zile. Si testoasa Hawksbill este considerata specie in pericol de disparitie, intrucat are doar 22.000 de exemplare de femele. Cea mai mare amenintare a speciei consta in recoltarea carapacei sale pentru a fi folosita la ornamente de par si bijuterii.

Broasca testoasa de mare verde

Broasca testoasa de mare verde (Chelonia mydas)

Broasca testoasa de mare verde (Chelonia mydas) este numita asa datorita culorii verzi a grasimii de sub carapace. Adultii din aceasta specie au intre 76 si 91 centimetri si cantaresc intre 136 si 181 kilograme. Aceasta specie este cea mai mare din familia Chelonidae.

Cea mai mare testoasa marina verde gasita vreodata masura 152 centimetri lungime si avea 395 kilograme. Acestea sunt ierbivore si dieta lor se schimba pe masura ce se dezvolta. Cand au sub 25 centimetri, acestea mananca viermi, crustacee mici, insecte acvatice, ierburi si alge.

Dupa ce depasesc lungimea de 25 centimetri, mananca doar ierburi si alge. Aceasta specie este rar intalnita in largul apelor, ea preferand litoralele, golfurile si tarmurile protejate, in special in zone cu straturi de iarba de mare si si ape temperate si tropicale.

Testoasa marina verde scoate cate 120 de oua, de 2-3 ori pe an, care sunt incubate timp de 60 de zile. Cu doar 88.550 de femele, si aceasta specie este considerata in pericol de disparitie. Acestea sunt in principal capturate pentru carne, oua si pielea din unele parti.

Testoasa Leatherback
Testoasa Leatherback

Testoasa Leatherback (Dermochelys coriacea)

Testoasa Leatherback (Dermochelys coriacea) este alta specie de testoasa marina. Ea se numeste asa datorita carapacei sale unice, care este alcatuita dintr-un strat subtire si rezistent de piele, intarita de mii de platose din os care ii dau aspectul acela unic.

Adultii masoara intre 121 si 183 centimetri, iar greutatea lor este de 250-700 kilograme. Acestea au falcile ca niste foarfeci si se hranesc exclusiv cu meduze, intrucat falcile lor delicate ar fi ranite daca ar manca altceva decat hrana moale.

Aceasta specie se gaseste in special in largul oceanelor, din Alaska pana in Africa. Aceasta testoasa puternica poate inota mii de kilometri impotriva curentilor puternici. Cu doar 35.860 de exemplare de femele, si aceasta specie este pe cale de disparitie, datorita in principal poluarii oceanelor si hranirii lor cu pungi de plastic sau baloane pe care le confunda cu meduze.

Testoasa Kemps Ridley
Testoasa Kemps Ridley

Testoasa Kemps Ridley (Lepidochelys kempi)

Testoasa Kemps Ridley (Lepidochelys kempi), numita asa dupa cel care a descoperit-o Richard Kemp, are lungimea de 60 centimetri si greutatea de 45 kilograme. Aceasta specie are falcile puternice care le ajuta sa zdrobeasca si sa macine crabi, scoici, midi si creveti. De asemenea mananca si pesti, arici de mare, calmari si meduze.

Broasca testoasa Kemps Ridley traieste in special in Golful Mexic si in apele din Nord-vestul Atlanticului, aceasta preferand apele putin adanci cu fundul nisipos si namolos. Acestea fac 110 oua de 2-3 ori pe an, care sunt incubate timp de 55 de zile. Aceasta specie are doar 2.500 femele, lucru care o face una dintre speciile cele mai amenintate cu disparitia.

Testoasa Olive Ridley
Testoasa Olive Ridley

Testoasa Olive Ridley (Lepidochelys olivaceaf)

Testoasa Olive Ridley (Lepidochelys olivaceaf), numita asa datorita culorii sale oliv a carapacei, traieste in special in golfurile si estuarele din apele tropicale si subtropicale ale oceanelor Pacific, Indian si Atlantic. Fiind omnivora, aceasta specie aceasta se hraneste atat cu pesti si crustacee, cat si cu alge.

Femelele scot 105 oua de 2 ori pe an, ouale fiind incubate timp de 52-58 zile. Aceasta specie are 800.000 de femele si este considerate doar specie amenintata, insa e posibil ca pe viitor sa ajunga si ea in pericol de disparitie.

testoasa Loggerhead
testoasa Loggerhead

Testoasa Loggerhead (Caretta caretta)

Ultima specie de testoase marine este testoasa Loggerhead (Caretta caretta), numita asa datorita capului sau foarte mare. Adultii au intre 60 si 90 centimetri, iar greutatea lor este intre 158 si 181 kilograme. Aceasta specie este carnivora si se hraneste doar cu scoici, crustacee, midii, crabi si alte nevertebrate.

Testoasa Loggerhead traieste in special in golfurile si estuarele din oceanele Pacific, Indian si Atlantic. Femelele scot 100-130 de oua de 2-3 ori pe an, iar ouale sunt incubate timp de 60 de zile. Si aceasta specie este considerate in pericol, avand doar 44.500 femele.

Rolul broaștelor țestoase în ecosistem

Broaștele țestoase joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice și terestre. Ele contribuie la controlul populațiilor de insecte și crustacee prin hrănirea lor, iar în cazul broaștelor țestoase marine, acestea contribuie la sănătatea recifurilor de corali prin consumul de alge care altfel ar sufoca coralii.

De asemenea, broaștele țestoase de apă dulce ajută la curățarea ecosistemelor prin consumul de plante acvatice în exces și prin scufundarea și răscolirea sedimentelor, ceea ce ajută la oxigenarea apei.

O altă contribuție semnificativă a broaștelor țestoase este dispersarea semințelor, în special în cazul speciilor care consumă fructe, ajutând astfel la regenerarea vegetației din habitatele lor. Protejarea acestor animale nu înseamnă doar salvarea unei specii, ci și menținerea sănătății întregului ecosistem în care trăiesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.