Edificiul a fost construit în anul 1884, după planurile arhitectului clujean Frigyes Maetz, pentru Asociaţia Meseriaşilor din Cluj. Clădirea a fost ridicată pe locul unei case medievale, imortalizată de fotograful clujean Ferenc Veress în jurul anilor 1860.
Această clădire anterioară avea o faţadă principală articulată la parter cu două ferestre dreptunghiulare şi o poartă carosabilă în axa din est, precum trei ferestre şi un balcon la etaj. Balconul era ieşit din planul faţadei, susţinut de o pereche de console proeminente, prevăzut cu un parapet decorat cu un şir de arcade oarbe neogotice.
O primă fază a formării Asociaţiei Meseriaşilor din Cluj s-a conturat la sfârşitul anului 1860, prin fondarea Asociaţiei de Lectură a Meseriaşilor, cu scopul de a asigura un loc de distracţie şi un spaţiu de lectură a gazetelor pentru meseriaşii oraşului. Fondatorul asociaţiei a fost Ferenc Krémer, patronul breslei croitorilor clujeni.
Primul sediu provizoriu a fost instalat într-una din încăperile de la parterul clădirii Redutei din strada Mănăşturului de Interior (azi, str. Memorandiştilor, clădirea Muzeului Etnografic al Transilvaniei).
După o perioadă relativ scurtă, spaţiul închiriat s-a dovedit a fi insuficient, astfel că în anul 1862 s-a recurs la închirierea, iar apoi la achiziţionarea casei preotului evanghelic György Hintz din Piaţa Unirii, nr. 23. Vechea casă necesita intervenţii majore de renovare, aşadar, în anul 1883, au decis demolarea acesteia şi construirea unei noi clădiri pe aceeaşi parcelă, care a şi fost finalizată la data de 30 noiembrie a anului următor.
Pentru noul sediu al asociaţiei au fost elaborate mai multe proiecte, primul dintre acestea propunând construirea unei clădiri de colţ. Asociaţia a achiziţionat de la oraş şi vechiul turn al Cetăţii Vechi aflat în capătul lotului, astfel proiectul menţionat conţinea şi prelungirea străduţei de lângă turn până la frontul caselor din Piaţă.
După ce sfatul oraşului a respins acest demers, au fot elaborate şi proiectele care au rezultat edificiului actual, de către renumitul arhitect clujean Friedrich Maetz. Pentru decorarea faţadei noului sediu au fost cioplite din calcar opt statui încă din anul 1884, realizate după modele vieneze de către sculptorii Mihály Bertha şi Kloess Josef, membrii Asociaţiei.
Două dintre aceste statui au fost plasate în nişele din casa scărilor, altele două, reprezentând figuri feminine neidentificate, în nişele de la etajul întâi a faţadei principale, ultimele patru fiind înşirate pe atica faţadei, flancate de câte un obelisc la colţuri.
Cele patru statui de pe atică reprezentau figurile alegorice ale Industriei (Hefaistos), Comerţului (Hermes), Artei (Apollo) şi Ştiinţei (Pallas Atena) personificate de către zei antici. Cele patru statui ale aticii au fost îndepărtate în perioada interbelică, probabil din considerente de siguranţă. În anul 1884, în spaţiile noului sediu, prevăzut cu o sală de şedinţă extinsă, o sală pentru bibliotecă şi birouri, a fost organizată o expoziţie locală de meseriaşi, în colaborare cu Camera de Comerţ.
În sala festivă a clădirii, la data de 28 decembrie 1922, a luat fiinţă Patridul Maghiar, prin fuzionarea partidului Partidul Naţional Maghiar cu Partidul Maghiar Popular, preşedintele noului partid devenind baronul Sámuel Jósika, vicepreşedinte fiind dr. Gusztáv Haller, primarul oraşului între anii 1913–1918.
În anii 1890, în această clădire, a funcţionat restaurantul Bogyó, iar apoi, începând din anul 1945, în spaţiile aceleiaşi clădiri a fost deschisă cinemateca Forum, unde într-o primă fază au fost proiectate filme artistice, iar apoi începând de la naţionalizarea din anul 1948, cinemateca a primit denumirea de Cinemateca Timpuri Noi, găzduind mai ales filme documentare şi desene animate. Începând din anii 1960, în spaţiile de la etajul clădirii funcţionează Casa Municipală de Cultură, cinemateca fiind desfiinţată în anul 1990.
Clădirea este construită în stil eclectic, având un plan în formă de L, trei nivele (subsol-parter-etaj), faţadă principală articulată cu soclu tencuit, brâu îngust şi cornişă profilată, sprijintă pe un şir de console.
Parterul este străpuns de o poartă pietonală cu închidere semicirculară şi o vitrină întinsă, modernă. Etajul este ritmat de coloane compozite adosate, cu fus canelat, suprafeţele delimitate de acestea fiind dominate de ferestre cu închidere semicirculară, alterate cu nişe decorate cu rocaille-uri.
Nişele sunt destinate unor statui ce reprezintă figuri feminine alegorice, îmbrăcate în veşminte lungi, simple, de factură antică. Faţada este încoronată cu un atic compus dintr-un şir de baluştrii, decorat în flancuri cu câte o urnă de piatră. Spaţiile interioare ale edificiului au fost puternic modificate de-a lungul multiplelor schimbări de proprietari.
Astăzi, Casa Municipală de Cultură continuă să fie un pol de atracție cultural în Cluj-Napoca, oferind programe variate de teatru, muzică, dans și arte vizuale. Este un spațiu dinamic ce sprijină inovația artistică și promovează patrimoniul cultural local.
