Castelul Lazăr este un monument istoric din comuna Lăzarea, judeţul Harghita. Castelul a fost numit după numele familiei care l-a construit. Se remarcă prin combinaţia de stiluri – gotic, romanic şi renascentist.

Ştefan al IV-lea Lazăr, care a fost judele scaunelor Ciuc, Caşin şi Gheorgheni, a demolat un vechi conac aflat pe proprietate şi a construit castelul actual, care a păstrat câteva segmente din vechea construcţie. Cel mai vechi corp datează din anul 1532, fiindu-i, ulterior, adăugate altele. Forma finală a castelului datează din timpul lui Istvan Lazăr, care şi-a petrecut copilăria la Castelul Lazăr împreună cu Gabor Bethlen. Când Gabor a devenit principe, Istvan a devenit unul din oamenii de încredere ai lui, tot el fiind cel care a organizat adunarea naţională secuiască din Lutitia. Anul încheierii construcţiei castelului este 1632, dată menţionată şi pe peretele din sudul bastionului din stânga porţii de intrare.

Castelul Lazăr a fost puternic afectat în anul 1707 când a fost incendiat de trupele austriece. Această măsură a fost luată pentru că Ferenc Lazăr a sprijinit curuţii lui Rakoczi. În urma evenimentului, zidurile centrale s-au prăbuşit, iar corpul rezidenţial a fost cel mai afectat. Singurele corpuri care au scăpat de foc au fost cele de lângă zidul estic. Cu toate acestea, Ferenc Lazăr a reuşit să îl repare şi lui i se datorează existenţa “Palatului mare” sau “Sala cavalerilor”. În această încăpere, s-au ţinut mulţi ani şedinţele Scaunului, ceea ce a făcut ca monumentul să fie unul din cele mai importante castele de atunci.

Moartea lui Ferenc Lazăr a însemnat şi apunerea strălucirii Castelului Lazăr. Deşi a găzduit oameni de seamă ca domnitorii Petru Rareş sau Mihnea Vodă, o serie de incendii au degradat clădirea. În anul 1742, Francisc al IV-lea Lazăr a redobândit încrederea Imperiului în familia sa şi a reuşit să devină judele scaunelor Ciuc, Caşin şi Gheorgheni. Şi-a stabilit reşedinţa chiar la castelul familiei din Lăzarea şi a ridicat o nouă clădire în stilul baroc, denumită “Casa Doamnei”. Însă, castelul a fost din nou cuprins de foc câţiva ani mai târziu, iar de atunci nu au mai fost făcute construcţii importante.

Castelul Lazăr a fost împărţit, în anul 1773, între singurii trei membri ai familiei care exista atunci. Acest lucru a durat până în mijlocul secolului al XIX-lea, însă nu a fost tot castelul locuit, ci doar o mică parte. Începând cu anul 1967, monumentul istoric a început să fie renovat, încetul cu încetul. Clădirea principală a fost toată renovată şi este folosită drept galerie de artă. De asemenea, au fost restaurate şi Bastionul Berzelor, Bastionul cu Brânză, Sala Cavalerilor şi Casa Femeilor.

Scopul iniţial al castelului a fost să reprezinte o reşedinţă demnă de o familie nobiliară, dar care să redea, în acelaşi timp, influenţa politică şi administrativă a Principatului. Aceste lucruri au fost posibile prin toate detaliile construcţiei, cum ar fi bastioanele ornamentate cu inscripitii, scara masivă, blazoanele şi cornişa în stil renascentist. Cea mai veche inscripţie se află pe bastionul din sud-vest, iar cuvintele sunt în latină.

Castelul Lazăr a reprezentat un adevărat ansamblu care cuprindea zidul de incintă, o bucătărie şi o brutărie. Sala Cavalerilor, care a îndeplinit rolul de sală a dietelor scaunelor secuieşti, este împodobită cu mobilier din lemn, pe care au fost sculptate diverse motive florale. În sală, se regăsesc şi stemele din Transilvania, dar şi elemente de decor executate în fier forjat. Ansamblul a cuprins şi o închisoare, amplasată chiar în mijlocul curţii, unde condamnaţii stăteau până soarta le era judecată.

În prezent, Castelul Lazăr reprezintă unul dintre cele mai importante centre de creaţie din această zonă. Este administrat de Centrul Judeţean de Creaţie, aflat la rândul lui sub conducerea Consiliului Judeţean Harghita. Cu toate acestea, este revendicat de urmaşii familiei Lazăr, însă până când procesele nu vor lămuri situaţia, rămâne în această postură.

În castel, sunt organizate expoziţii cu lucrări donate de cei care participă la taberele de creaţie. Există o expoziţie permanentă, în care sunt expuse 150 de lucrări de artă plastică contemporană. Pe lângă tablouri, sunt expuse şi sculpturi, iar printre cele mai apreciate opere de artă, se numără bustul lui Gabor Bethlen, realizat de un artist maghiar. Sala cavalerilor şi sălile din bastionul părţii găzduiesc Galeria de Artă “Prietenia”. Deasupra Sălii Cavalerilor, există o sală în care se regăsesc exponate de grafică.

castelul-lazar.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ