Cetatea Ciceu este o cetate medievală din judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost construită de maghiari la sfârşitul secolului al XIII-lea, iar astăzi se află la intersecţia localităţilor Ciceu-Giugești, Ciceu-Corabia şi Dumbrăveni. Numele său se traduce prin „vârf” şi a fost ales pentru că se află la altitudinea de 683 metri, pe vârful unei coline. Astăzi, din vechea fortăreaţă nu au rămas decât câteva ruine, insuficiente pentru arheologi să afle informaţii despre începuturile ei.

Aşadar, nu se cunosc împrejurările în care Cetatea Ciceu a fost construită, mai ales că nu există nici prea multe documente care să o menţioneze. Se ştie că a aparţinut familiei Losonczi, de nobili maghiari, iar din secolul al XV-lea a fost confiscată de Dieta de la Turda. Din acel moment, au început să apară mai multe mărturii despre istoria acestei cetăţi.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Ştefan cel Mare a stăpânit Cetatea Ciceu, în urma unei danii semnate între domnitor şi regele Matia Corvinul. Cu toate acestea, după ce regele ungar a fost înlocuit de Vladislav al II-lea, dania nu a mai fost valabilă, aşa că Ştefan cel Mare a fost pus în faţa unei probleme juridice, mai ales că familia Losonczi dorea să-şi recupereze cetatea. În cele din urmă, lucrurile au fost rezolvate printr-o despăgubire plătită de domnitorul Moldovei.

La câţiva ani după acest eveniment, Ştefan cel Mare a extins teritoriul din jurul Cetăţii Ciceu, cumpărând de la familia nobiliară Banffy cinci sate. Cetatea i-a revenit lui Bogdan cel Orb, moştenitorul lui Ştefan cel Mare, care a avut şi el probleme cu familia maghiară, pentru că aceasta nu renunţase la ideea de a reveni în posesia fortăreţei. Nu a reuşit, astfel că cetatea a fost preluată de fiii domnitorului moldovean, până când a ajuns să fie condusă de Petru Rareş. În anul 1538, când turcii au ocupat Moldova, domnitorul s-a refugiat cu familia în fortăreaţă, unde a stat timp de trei ani de zile.

În aceeaşi perioadă, Cetatea Ciceu a început să fie considerată o ameninţare pentru Ardeal, având în vedere că politica din Moldova trecea printr-o perioadă de reorientare, astfel că guvernatorul Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, a decis să o demanteleze. Acest eveniment a avut loc în anul 1544, iar de atunci cetatea a fost părăsită. Într-o vreme, a fost transformată în cariera de pietre de moară, fapt ce i-a accentuat degradarea, ajungând ruinele care pot fi văzute astăzi.

Starea în care se află în momentul actual Cetatea Ciceu i-ar pune în dificultate pe cei care ar încerca să schiţeze planul fortăreţei. Există o singură gravură, din anul 1866, care oferă câteva informaţii, însă mulţi specialişti nu cred că este o reprezentare chiar exactă. Un exemplu în acest sens este unul din turnuri, ale căror ruine încă se pot vedea, care în realitate este suspendat deasupra unei prăpăstii, iar pe gravură are o altă poziţie. Dintre ruinele care au rezistat de-a lungul timpului, se remarcă şanţul de apărare din nord-est şi câteva bucăţi din zidul sudic. Un alt lucru uşor de observant este poziţia strategică a cetăţii, care era apărată şi de natură, punându-i în dificultate pe cotropitori.

Nu s-a pus niciodată problema reconstruirii Cetăţii Ciceu, mai ales că nu se ştie cu exactitate care a fost forma ei iniţială. Astăzi, vechea fortăreaţă medievală e doar o ruină ce poate fi văzută în orice moment, fiind semnalată doar cu un indicator turistic.

obelisc-cetatea-ciceu.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ