Cimitirul Montparnasse are o istorie de aproape 500 de ani, trecand prin mai multe transformari, de la un loc abandonat si pana la unul dintre cele mai importante obiective de vazut in Paris. Incarcat de mister, tristete, dar si impanzit de opere de arta si marturii istorice, acest loc a ajuns sa fie printre cele mai importante zone verzi din marele oras francez, aici putand fi vazuti multi oameni care se plimba incercand sa-si adune gandurile.
Locul pe care a fost construit Cimitirul Montparnasse este un delusor folosit in trecut pentru depozitarea resturilor de materiale de constructie, nefiind folosit la nimic in mod special. Numele i-a fost dat de studentii care treceau pe langa el in drum spre diverse distractii, care au apelat la termenul Parnassus, nume care desemna un munte din legenda lui Orfeu. Se pare ca printre studentii care au trecut pe langa delusor era chiar si Voltaire.
Prin secolul XVII locul a inceput sa fie folosit ca cimitir, ajungand sa fie complet plat, iar doua secole mai tarziu va fi cumparat de catre administratia pariziana pentru a sluji aceluiasi scop. Cimitirul pe care il vedem si astazi a fost creat in 1824, data cunoscuta ca fiind cea oficiala. In scurta vreme cimitirul s-a aglomerat, asa ca a intrat intr-un proces de extindere, fiind si in prezent separat in 2 zone: cea veche si cea noua.
Cimitirul Montparnasse a devenit cu adevarat faimos mai ales cand mai multe personalitati au ales sa fie ingropate aici, locul devenind ultimul loc de odihna pentru Constantin Brancusi, Simone de Beauvoir, Charles Baudelaire, Samuel Beckett, Eugen Ionesco, Edith Piaf, Emil Cioran, Jim Morrison sau Man Ray. Sculptori, pictori, matematicieni, lideri politici sau religiosi, toti si-au gasit aici linistea, vizitarea mormintelor lor dovedindu-se chiar o experienta culturala. In primul rand uimesc monumentele care insotesc mormintele, multe dintre ele adevarate capodopere.
Sculpturile prezinta ocupatiile celor disparuti, apropierea dintre ei, dar si potretele lor uneori, facand vizita si mai tulburatoare. Un exemplu faimos este cunoscuta sculptura “Sarutul” a lui Brancusi, dedicata unei anarhiste de origine rusa care s-a sinucis din cauza unor probleme sentimentale. Sculptorul i-a lasat acest omagiu, care in prezent este protejat de mai multe camera de vedere conectate la un centru de securitate.
Insa experienta vizuala este mult mai complexa de atat. Chiar si mormintele anonimilor spun povesti demne de auzit. Mormantul indragostitilor separati a fost o vreme asezat in Luxemburg, dar a fost mutat aici fiind considerat indecent in acea vreme; prezinta o femeie intinsa si un barbat care incearca sa ajunga la ea, fiind vorba de partenerul ramas in viata. Si in prezent, reprezinta unul dintre cele mai sfasietoare dovezi de devotement din Cimitirul Montparnasse. Insa nu este singurul exemplu, astfel de sculpturi ce reprezinta cupluri sau familii fiind vizibile in mai multe parti ale cimitirului.
Sculpturile cu tematica religioasa, fotografiile si gravurile insotesc numeroase morminte, in care cateva zeci de mii de oameni se odihnesc. In fiecare an se fac in jur de 1000 de inmormantari, asa ca unele locuri sunt refolosite dupa o anumita perioada. Intre timp, mormintele oamenilor faimosi sunt acoperite mai tot timpul de mesaje de la cei impresionati de munca celor inmormantati in ele. Unele dintre ele primesc adevarate pelerinaje cand se sarbatoreste cate un moment din activitatea celor care se odihnesc in ele.
Cimitirul Montparnasse este trecut si astazi in ghidurile turistice ca unul dintre locurile obligatorii pe lista oricarui turist. Spre deosebire de alte locuri cu acelasi scop, acesta reuseste sa vrajeasca vizitatorii prin atmosfera sa linistita, facandu-i sa uite orice sentimente de neliniste. Atmosfera este indulcita, pe langa operele de arta, de numerosi copaci, in jur de 1200, majoritatea decorativi. In centrul cimitirului se mai gaseste si o moara veche de vant, careia i s-au rupt paletele si care acum semana mai mult cu un turn. Este pastrata ca un semn al trecerii timpului, fiind unul dintre punctele principale de atractie prin simplitatea sa.
Locul poate fi vizitat de turisti in timpul saptamanii intre orele 8 dimineata si 17:30, duminica deschizandu-se cu jumatate de ora mai tarziu. Obiectivele cele mai importante pot fi destul de dificil de localizat in cele 19 hectare pe care le ocupa. Varianta simpla este sa se cumpere o harta care arata foarte clar unde anume se gasesc punctele cele mai importante, desi oficiile de la intrare sunt la randul lor dotate cu asemenea mici ajutoare. In prezent este impartit in “micul cimitir” si “cimitirul mare”, asa ca trebuie avut grija intrucat unele numere se repeta in cele doua parti, putand fi usor dezorientant.
Cu toate acestea, nu este cel mai mare cimitir din Paris, situandu-se pe locul doi; insa in mod clar este primul din punct de vedere al semnificatiei culturale. Asa ca, pentru cine doreste o experienta culturala cu totul si cu totul diferita, din care sa poata desprinde suflul artistic al Parisului, Cimitirul Montparnasse este o destinatie obligatorie.
