Constelatia Cygnus se afla in cerul nordic. Numele sau provine din latina si inseamna “lebada” – este asociata cel mai des cu mitul lui Zeus si Leda. Constelatia este usor de gasit pe cer, deoarece contine un asterism foarte cunoscut, numit Crucea de Nord. Cygnus a fost catalogata pentru prima oara de catre astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2. Printre obiectele importante din aceasta constelatie se afla: Cygnus X-1 (o sursa faimoasa de raze x), stelele stralucitoare Deneb si Albireo, galaxia Focuri de Artificii (NGC 6946), precum si cateva nebuloase cunoscute (nebuloasa Pelican, nebuloasa America de Nord, nebuloasa Semiluna, nebuloasa Voalul).
Cygnus este cea de-a 16-a cea mai mare constelatie de pe cerul noptii, ocupand o zona de 804 grade patrate. Aceasta este situata in cel de-al patrulea cadran al emisferei de nord si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -40 de grade. Constelatiile care se invecineaza cu Cygnus sunt: Cepheus, Lacerta, Draco, Lira, Vulpecula si Pegasus. Cygnus contine zece stele cu planete cunoscute si doua obiecte Messier (M29 si M39). Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Deneb (Alpha Cygni) care este si cea de-a 19-a cea mai stralucitoare stea de pe cer. Exista doua ploi de meteoriti asociate cu aceasta constelatie. Cygnus apartine familiei de constelatii Hercules, alaturi de: Ara, Aquila, Centaurus, Corvus, Corona Australis, Crux, Crater, Hidra, Hercules, Lira, Lupus, Ophiuchus, Scutum, Sagitta, Serpens, Sextans, Triangulum Australe si Vulpecula.
Stelele care compun Crucea de Nord
Cele cinci stele care formeaza Crucea de Nord sunt: Deneb (Alpha Cygni), Albireo (Beta Cygni), Sadr (Gamma Cygni), Rukh (Delta Cygni) si Gienah (Epsilon Cygni). Deneb este o supergiganta alb-albastruie, care apartine clasei spectrale A2 Ia si se afla la aproximativ 1400 de ani lumina distanta. Aceasta este cea mai stralucitoare stea din constelatie si cea de-a 19-a cea mai stralucitoare stea de pe cer. Magnitudinea sa aparenta este de 1,25. Cu o magnitudine absoluta de -7.0, Deneb este una din cele mai luminoase stele cunoscute. Aceasta este de 60 000 de ori mai luminoasa decat soarele nostru si are aproximativ 20 de mase solare. Desi este dificil sa se obtina o distanta exacta, Deneb este totusi cea mai indepartata stea de prima magnitudine. Alpha Cygni este, de asemenea, una dintre cele mai mari stele albe cunoscute. Pe Marte, Deneb este Steaua Polara de Nord.
Deneb serveste drept prototip pentru o clasa de stele variabile cunoscute sub numele de variabile Alpha Cygni. Luminozitatea sa si tipul spectral fluctueaza usor ca rezultat al fluctuatiilor non-radiale de pe suprafata stelei. Deneb a incetat sa mai fuzioneze hidrogen in nucleul sau si este de asteptat ca aceasta sa explodeze ca o supernova in urmatoarele cateva milioane de ani. Numele sau traditional provine din cuvantul arab “dhaneb”, care inseamna “coada”, din expresia “dhanab ad-dajajah”, care inseamna “coada gainii”. In mitul chinezesc legat de podul cotofenei, Deneb marcheaza podul sau, alternativ, reprezinta o zana care ii insoteste pe cei doi indragostiti care se intalnesc o data pe an. Impreuna cu stelele stralucitoare Altair (constelatia Aquila) si Vega (constelatia Lira), Deneb formeaza Triunghiul de Vara, un asterism important din cerul de vara.
Albireo (Beta Cygni) este cea de-a cincea cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta este un sistem binar care pare a fi o singura stea de magnitudinea 3, atunci cand este privita cu ochiul liber. Sistemul se afla la aproximativ 380 de ani lumina distanta. Albireo marcheaza capul lebedei si este cunoscuta uneori drept “steaua cioc”. Aceasta este una din stelele care formeaza Crucea de Nord. Albireo este compusa dintr-o stea galbena cu magnitudinea aparenta de 3.18, care este, de asemenea, o stea binara, si o stea insotitoare albastra cu magnitudinea aparenta de 5.82. Cele doua componente se afla la 35 secunde de arc distanta una de alta. Contrastul dintre stele face ca Albireo sa fie o tinta destul de populara printre astronomii amatori. Albireo A, componenta mai stralucitoare, consta in doua stele despartite de numai 9.4 secunde de arc. Sistemul apartine clasei spectrale K3III. Albireo B apartine tipului spectral B0V si este o stea Be cu rotatie rapida (viteza ei de rotatie este estimata a fi de 250 de kilometri pe secunda).
Sadr (Gamma Cygni) este steaua situata la intersectia Crucii de Nord. Numele sau traditional provine din cuvantul arab “sadr”, care inseamna “piept”. Steaua mai este cunoscuta si sub numele sau latin, Pectus Gallinae, care inseamna “pieptul gainii”. Gamma Cygni apartine clasei spectrale F8 Iab (indica faptul ca steaua este o supergiganta) si se afla la aproximativ 1800 de ani lumina distanta de Pamant. Sadr are o magnitudine aparenta de 2,23 si este una din cele mai luminoase stele care pot fi vazute pe cerul noptii. Aceasta are 12 mase solare si o raza de 150 de ori cat a soarelui nostru. Se crede ca Gamma Cygni are varsta de numai 12 milioane de ani. Aceasta isi consuma combustibilul nuclear mai repede, datorita masei sale. Gamma Cygni este inconjurata de o nebuloasa de emisie difuza, IC 1318, cunoscuta si drept regiunea Sadr sau regiunea Gamma Cygni.
Rukh (Delta Cygni) este o stea tripla in Cygnus. Aceasta va deveni Steaua Nordului timp de cel putin 400 de ani, in jurul anului 11 250. Sistemul stelar are o magnitudine aparenta combinata de 2,87 si se afla la aproximativ 165 de ani lumina distanta. Sistemul Delta Cygni consta in doua stele care se afla aproape una de cealalta si o stea aflata putin mai departe de perechea principala. Cea mai stralucitoare componenta din sistem este o giganta alb-albastruie care apartine clasei spectrale B9 III, care se apropie de etapele finale ale vietii petrecute in secventa principala. Aceasta este o stea cu rotatie rapida, cu o viteza ecuatoriala de cel putin 135 de kilometri pe secunda. Cea mai apropiata insotitoare a stelei este o stea alb-galbuie cu magnitudinea aparenta de 6.33, care apartine clasei spectrale F1 V. Cea de-a treia componenta din sistemul Delta Cygni este o giganta portocalie de magnitudinea 12.
Gienah (Epsilon Cygni) isi imparte numele traditional cu Gamma Corvi din constelatia Corvus. Numele provine din cuvantul arab “janah”, care inseamna “aripa”. Epsilon Cygni este o giganta portocalie de tip spectral K0 III. Aceasta are o magnitudine aparenta de 2,480 si se afla la 72,7 ani lumina distanta. Gienah este de 62 de ori mai luminoasa decat soarele nostru si are raza de 11 ori mai mare.
Alte stele din constelatie
Zeta Cygni este o stea galbena care apartine clasei spectrale G8III si se afla la aproximativ 151 de ani lumina distanta. Aceasta are o magnitudine aparenta de 3,20. Raza sa este de 14,7 de ori mai mare decat a soarelui, iar luminozitatea este de 119 ori mai mare. Se crede ca Zeta Cygni este o giganta care fuzioneaza heliu in nucleul sau. Steaua are o insotitoare cu magnitudinea 12, banuita a fi o pitica alba. Zeta Cygni si steaua CCDM J21129+3014B formeaza un sistem binar.
Eta Cygni este o giganta portocalie care apartine clasei spectrale K0III. Aceasta se afla la aproximativ 139 de ani lumina distanta si are magnitudinea aparenta de 3,909. Theta Cygni este o stea de secventa principala care apartine clasei spectrale F3 V. Aceasta se afla la aproximativ 59,8 ani lumina distanta de sistemul solar si are magnitudinea aparenta de 4,490. Theta Cygni este de patru ori mai luminoasa decat soarele nostru si are cu 38% mai multa masa. Se crede ca varsta ei este cuprinsa intre 0,6 si 1,9 miliarde de ani. Steaua are o insotitoare slab iluminata, a carei magnitudine este de 13.03, care este situata la aproximativ 3 secunde de arc distanta. Insotitoarea este o pitica rosie care apartine clasei spectrale M3 V. Theta Cygni este deasemenea cunoscuta pentru existenta posibila a unei planete extrasolare in sistemul sau. Au fost descoperite variatii in viteza radiala care sugereaza ca steaua are un obiect planetar care orbiteaza in jurul sau cu o perioada de sase luni. Se crede ca planeta este de doua ori mai mare decat Jupiter, insa prezenta ei nu a fost confirmata inca.
Kappa Cygni este o stea giganta de tip spectral G9 III. Aceasta se afla la 124,2 ani lumina distanta de Pamant si are o magnitudine aparenta de 3,814. Aceasta stea marcheaza varful aripii stangi a lebedei si poate fi vazuta cu ochiul liber. Kappa Cygni este deasemenea cunoscuta pentru ploaia de meteoriti asociata cu aceasta. Ploaia de meteoriti poate fi observata la cinci grade nord de stea. Aceasta este o ploaie de meteoriti minora care poate fi observata in luna august a fiecarui an.
Pi Cygni consta in doua sisteme stelare. Pi-1 Cygni apartine tipului spectral B3IV. Aceasta se afla la 1680 de ani lumina distanta si are magnitudinea aparenta de 4,67. Numele sau traditional, Azelfafage, provine din expresia araba “azal al-dajajah”, care inseamna “coada gainii”. Pi-2 Cygni se afla la aproximativ 1156 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 4,23. Aceasta este o binara spectroscopica a carei componenta principala este o giganta albastra de tip B3, care este de aproape 2200 de ori mai luminoasa decat soarele. Pi-2 Cygni are cateva nume traditionale: Pennae Caudalis, care provine din latina si inseamna “penele cozii”, si Sama al Azrak, care provine din araba si inseamna “cerul albastru”.
Tau Cygni este o stea dubla din constelatia Cygnus. Aceasta este compusa dintr-o subgiganta alb-galbuie, care apartine clasei spectrale F2IV (GJ 822.1 A), si o insotitoare de magnitudinea 6, care este o stea galbena de secventa principala de tip spectral G0V (GJ 822.1 B). Insotitoarea are dimensiunea, luminozitatea si temperatura de suprafata asemanatoare cu ale soarelui nostru. Componentele acestei stele au magnitudinile aparente de 3,84 si 6,44. Sistemul Tau Cygni se afla la 68,2 ani lumina distanta de sistemul solar.
Ruchba (Omega Cygni) este un sistem stelar multiplu. Acesta consta in doua duble vizuale aflate la numai o treime de grad distanta una de alta. Numele traditional al stelei provine din araba si inseamna “genunchiul gainii”. Omega-1 Cygni este o subgiganta fierbinte care apartine clasei spectrale B2.5. Aceasta se afla la aproximativ 910 ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 4,95. Omega-2 Cygni este o giganta rosie de tip spectral M2III. Aceasta se afla la aproximativ 400 de ani lumina distanta de Pamant si are magnitudinea aparenta de 5,22.
Steaua lui Bessel (61 Cygni) este un sistem stelar dublu compus din doua pitice care apartin tipurilor spectrale K5V si K7V, care orbiteaza una in jurul celeilalte la fiecare 659 de ani. Acestea au magnitudinile vizuale de 5,21 si 6,03. Sistemul 61 Cygni se afla la numai 11,41 ani lumina distanta de sistemul solar si este cel de-al 15-lea cel mai apropiat sistem stelar cunoscut de Pamant. 61 Cygni A, componenta cea mai stralucitoare din sistem, este cea de-a patra cea mai apropiata stea care se poate vedea cu ochiul liber, dupa Sirius din Canis Major, Epsilon Eridani din Eridanus si Procyon A din Canis Minor. In jurul anului 20 000, aceasta stea va ajunge la 9000 de ani lumina distanta de sistemul solar. Steaua lui Bessel a fost prima stea dupa soare a carei distanta pana la Pamant a fost masurata. Astronomul german Friedrich Wilhelm Bessel a realizat acest lucru utilizand metoda paralaxei.
P Cygni este o stea variabila clasificata ca o hipergiganta albastra luminoasa. Variabilele albastre luminoase sunt rare si pot fi gasite numai in regiuni de formare intensa a stelelor. De obicei, aceste stele au o viata scurta. Datorita masei si energiei enorme, aceste stele isi epuizeaza combustibilul nuclear destul de repede si explodeaza in cadrul unor supernove dupa numai cateva milioane de ani. P Cygni apartine clasei spectrale B1Ia+ si se afla la aproximativ 6000 de ani lumina distanta de Pamant. Aceasta este una din cele mai luminoase stele descoperite vreodata in Calea Lactee. P Cygni are magnitudinea aparenta de 4.8, cu fluctuatii de pana la 0,5 magnitudini. P Cygni este uneori numita o nova permanenta datorita schimbarilor extreme in luminozitate, desi comportamentul stelei nu este cel al unei nove adevarate.
39 Cygni este o stea portocalie care apartine clasei spectrale K3III. Aceasta are o magnitudine aparenta de 4,436 si se afla la 260 de ani lumina distanta. 39 Cygni este mai rece decat soarele nostru, insa este mult mai luminoasa si mai mare. Temperatura sa de suprafata este cuprinsa intre 3500 si 5000 de grade Kelvin. 16 Cygni este un sistem stelar triplu. Cele mai stralucitoare componente (doua pitice galbene asemanatoare cu soarele) au magnitudinile aparente de 5,96 si 6,20. Cea de-a treia componenta este o pitica rosie. Sistemul se afla la aproximativ 70 de ani lumina distanta de Pamant. In jurul stelei 16 Cygni B s-a descoperit ca orbiteaza o planeta extrasolara.
Gliese 777 este o subgiganta galbena care apartine clasei spectrale G6IV. Aceasta se afla la aproximativ 51,81 ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 5,71. In anul 2005 au fost confirmate doua planete extrasolare in acest sistem. Steaua principala are o insotitoare, o pitica rosie slab iluminata de tip spectral M4.5V, care se afla la aproximativ 3000 de unitati astronomice distanta. Pitica rosie are o magnitudine aparenta de 14,40 si se crede ca este o stea binara.
Clustere si alte obiecte importante
Messier 29 este un cluster deschis, care poate fi vazut cu ajutorul unui binoclu. Acesta se afla la aproximativ 4000 de ani lumina distanta si are magnitudinea aparenta de 7,1. Acest cluster a fost descoperit de Charles Messier in anul 1764. Messier 29 se afla in apropiere de steaua Gamma Cygni, la aproximativ 1,7 grade spre sud si putin catre est. Varsta estimata a clusterului este de 10 milioane de ani. Cea mai stralucitoare stea din cluster are magnitudinea aparenta de 8,59. Cele mai fierbinti stele din cluster apartin clasei spectrale B0.
Messier 39 este un alt cluster deschis, de asemenea descoperit de Charles Messier in 1764. Varsta sa este cuprinsa intre 200 si 300 de milioane de ani, aceasta reprezentand o varsta intermediara pentru un cluster deschis. Clusterul este situat la aproximativ 800 de ani lumina distanta de sistemul solar. M39 are o magnitudine aparenta de 5,5. Cea mai stralucitoare stea din acesta apartine clasei spectrale A0 si are o magnitudine aparenta de 6,83. Toate stelele observate in cluster se afla in faza de secventa principala, iar cele mai stralucitoare dintre ele vor intra in curand in faza de giganta rosie. M39 poate fi gasit la 2 grade si jumatate catre vest si un grad spre sud de steaua Pi-2 Cygni.
Galaxia Focuri de Artificii este o galaxie spirala intermediara. Aceasta are o magnitudine aparenta de 9,6 si se afla la aproximativ 22,5 milioane de ani lumina distanta. Galaxia este situata in apropiere de granita cu constelatia Cepheus. Aceasta se afla in apropiere de planul galactic si este foarte ascunsa de materia interstelara din Calea Lactee. Galaxia Focuri de Artificii a fost descoperita de astronomul Frederik William Herschel, pe 9 septembrie 1798. De-atunci, in aceasta galaxie au fost observate noua supernove.
Cygnus X-1 este o celebra sursa de raze x, una din cele mai puternice asemenea surse vazute de pe Pamant. Aceasta a fost descoperita in 1964, in timpul zborului unei rachete. Cygnus X-1 este cunoscuta pentru faptul ca a fost prima sursa de raze x considerata a fi o gaura neagra – are masa de 8,7 ori mai mare decat a soarelui, insa este prea compacta pentru a fi orice alt obiect cunoscut in afara de o gaura neagra. Aceasta se afla la aproximativ 6100 ani lumina distanta de Pamant. Cygnus X-1 orbiteaza in jurul unei supergigante albastre variabile (HDE 226868), iar cele doua formeaza un sistem binar.
Nebuloase in constelatia Cygnus
NGC 7000 a fost numita nebuloasa America de Nord deoarece forma ei seamana foarte bine cu cea a continentului. Nebuloasa este ascunsa de o banda de praf, care ii determina forma asa cum o vedem. Nebuloasa America de Nord este o nebuloasa de emisie. Aceasta se afla la 1600 de ani lumina distanta de Pamant si are o magnitudine aparenta de 4. Aceasta nebuloasa este foarte mare (aproximativ 120 pe 100 de minute de arc), insa, de obicei, nu poate fi vazuta fara binoclu, deoarece luminozitatea sa de suprafata este destul de scazuta. Cea mai mare concentrare a activitatii de formare a stelelor are loc in regiunea numita Zidul Cygnus (partea nebuloasei ce corespunde cu zona Mexicului si a Americii Centrale). NGC 7000 face parte din aceeasi regiune H II ca si nebuloasa vecina Pelican.
Nebuloasa Pelican este o nebuloasa de emisie. Aceasta se afla la 1800 de ani lumina distanta de Pamant si are o magnitudine aparenta de 8,0. Nebuloasa este o regiune H II – un nor mare de gaz in care se formeaza stele si in care stelele albastre nou formate emit lumina ultravioleta care ionizeaza gazul. Nebuloasa Pelican este asociata cu nebuloasa America de Nord si este despartita de aceasta printr-un nor molecular mare umplut cu praf intunecat. Cele doua nebuloase se afla la 1500 de ani lumina distanta una de cealalta. Nebuloasa Pelican este situata in apropierea stelei Deneb si poate fi gasita la nord-est de aceasta.
Nebuloasa Semiluna este o nebuloasa de emisie formata de vantul stelar puternic al stelei HD 192163, care este o stea Wolf Rayet. O stea Wolf Rayet este o stea batrana, masiva si fierbinte, care pierde repede masa prin intermediul vantului stelar rapid. Invelisul este rezultatul vantului stelar care se ciocneste cu vantul pe care steaua l-a ejectat atunci cand a evoluat intr-o giganta rosie, acum aproximativ 400 000 de ani. Nebuloasa Semiluna se afla la 5000 de ani lumina distanta si are magnitudinea aparenta de 7,4.
Bucla Cygnus este o ramasita a unei supernove, care ocupa aproape trei grade pe cer si formeaza o nebuloasa de emisie in constelatia Cygnus. Aceasta este o sursa puternica de raze x moi. Arcele buclei care emit lumina vizibila sunt cunoscute sub numele de nebuloasa Voalul, iar restul buclei poate fi detectata in imaginile radio, infrarosii si cu raze x. Nebuloasa Voalul este componenta vizuala a Buclei Cygnus. Aceasta consta in mai multe componente: Voalul de Vest, Voalul de Est si Triunghiul lui Pickering. Voalul de Vest este numit uneori si Matura Vrajitoarei. Acesta formeaza cea mai vestica parte a nebuloasei Voalul. Voalul de Est consta in trei regiuni luminoase: NGC 6996, NGC 6995 si IC 1340.
Triunghiul lui Pickering este o regiune de nebulozitate slab iluminata, care a fost descoperita de Williamina Fleming in 1904. Aceasta regiune a fost numita dupa Edward Charles Pickering, directorul Observatorului Harvard, unde Fleming facuse descoperirea. NGC 6974 si NGC 6979 sunt, de asemenea, regiuni de nebulozitate, situate intr-un nor de la marginea nordica a nebuloasei. NGC 6979 a fost descoperita de William Herschel, iar NGC 6974 a fost descoperita de Lordul Rosse. Bucla Cygnus are dimensiunea de aproape 90 de ani lumina si se afla la aproximativ 1470 de ani lumina distanta de Pamant. Varsta estimata a ramasitei de supernova este cuprinsa intre 5000 si 8000 de ani.
