Constelatia Sagittarius se afla in cerul de sud. Aceasta este una dintre constelatiile zodiacului. Constelatia reprezinta arcasul din mitologia greaca si este infatisat de obicei ca un centaur ce tine in mana un arc si o sageata. Locatia acestei constelatii este usor de gasit deoarece ea se afla in Calea Lactee. Ca si alte constelatii din zodiac, Sagittarius a fost catalogata initial de astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2. Constelatia Sagittarius contine faimoasa Stea Pistol, centrul galactic, sursa de unde radio Sagittarius A si un numar de obiecte foarte importante, printre care: galaxia pitica eliptica Sagittarius, galaxia pitica neregulata Sagittarius, galaxia lui Barnard, nebuloasa Bubble si 15 obiecte Messier (nebuloasa Omega, nebuloasa Laguna, nebuloasa Trifid etc.).
Sagittarius este cea de-a 15-a cea mai mare constelatie de pe cer. Aceasta ocupa o suprafata de 867 de grade patrate. Constelatia este situata in cel de-al patrulea cadran al emisferei de sud si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +55 de grade si -90 de grade. Constelatiile invecinate cu aceasta sunt Aquila, Corona Australis, Capricornus, Indus, Microscopium, Ophiuchus, Scorpius, Scutum, Serpens Cauda si Telescopium. Sagittarius contine 15 obiecte Messier si deasemenea 22 de stele cu planete confirmate. Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Kaus Australis (Epsilon Sagittarii), care are o magnitudine aparenta de 1,79. Nu exista ploi de meteoriti asociate cu aceasta constelatie. Sagittarius apartine familiei de constelatii Zodiac, alaturi de: Aries, Aquarius, Capricornus, Cancer, Gemini, Leo, Libra, Pisces, Scorpius, Taurus si Virgo.
Stele importante din constelatie
Rukbat (Alpha Sagittarii) este o pitica albastra ce apartine clasei spectrale B8V. Aceasta se afla la aproximativ 170 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 3,97. Se crede ca aceasta stea are un disc de resturi, la fel ca Vega, cea mai stralucitoare stea din constelatia Lira. Ceea ce este atipic pentru o stea de clasa B8V, este faptul ca Alpha Sagittarii emite un flux excesiv de raze x – posibil din cauza ca steaua sa insotitoare se afla inca in faza de pre-secventa principala. Rukbat isi imparte numele cu steaua Delta Cassiopeiae. Numele deriva din cuvantul arab “rukbah”, care inseamna “genunchi”.
Beta Sagittarii este o desemnare pe care o impart doua sisteme stelare, Beta-1 Sagittarii si Beta-2 Sagittarii, care se afla la distanta de 0,36 grade unul fata de altul. Sistemul mai este cunoscut si dupa numele sau traditional, Arkab, care deriva din cuvantul arab “carqub” si inseamna “tendonul genunchiului”. Beta-1 Sagittarii, sau Arkab Prior, este o stea dubla situata la aproximativ 378 de ani lumina distanta. Aceasta apartine tipului spectral B9V. Componenta principala, Arkab Prior A, este o pitica de secventa principala de tip B9, cu o magnitudine aparenta de 3,96. Steaua insotitoare, Arkab Prior B este o pitica de clasa A3, a carei magnitudine aparenta este de 7,4. Stelele se afla la 28 secunde de arc distanta una de alta. Beta-2 Sagittarii, sau Arkab Posterior (numita asa deoarece se deplaseaza in urma stelei Beta-1 Sagittarii), este o giganta ce apartine tipului spectral F2III. Aceasta se afla la aproximativ 137 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 4,27.
Alnasl (Gamma Sagittarii) este o giganta de tip K, a carei magnitudine aparenta este de 2,98. Aceasta se afla la aproximativ 96,1 ani lumina distanta. Desemnarea Gamma era initial impartita intre doua sisteme stelare din Sagittarius, Gamma-1 si Gamma-2, sisteme care erau despartite de 0,86 de grade pe cer. Gamma Sagittarii este cunoscuta si dupa numele sale traditionale, Alnasl si Nushaba. Alnasl provine din cuvantul arab “al-nasl”, care inseamna “varf de sageata”, iar Nushaba deriva din “Zujj al-Nashshaba”, care inseamna acelasi lucru.
Kaus Media (Delta Sagittarii) este un sistem stelar multiplu care se afla la aproximativ 306 ani lumina distanta. Delta Sagittarii are o magnitudine aparenta de 2,72 si apartine tipului spectral K3III. Kaus Media are o raza de 62 de ori cat a soarelui, o masa de cinci ori mai mare decat a soarelui si este de 1180 de ori mai luminoasa decat soarele. Numele traditional al stelei inseamna “arcul de mijloc”. Steaua principala din sistemul Delta Sagittarii are trei insotitoare slab iluminate: Delta Sagittarii B (o stea de magnitudinea 14, situata la distanta de 26 secunde de arc), Delta Sagittarii C (o stea de magnitudinea 15, situata la distanta de 40 secunde de arc) si Delta Sagittarii D (o stea de magnitudinea 13, situata la distanta de 58 secunde de arc).
Kaus Australis (Epsilon Sagittarii) este o stea binara aflata la aproximativ 143 de ani lumina distanta. Aceasta este o giganta albastra de clasa B, a carei magnitudine aparenta este de 1,79. Luminozitatea sa este de 375 de ori mai mare decat a soarelui nostru. Kaus Australis este cea mai stralucitoare stea din constelatie si cea de-a 36-a cea mai stralucitoare stea de pe cer. Aceasta are o insotitoare slab iluminata, de magnitudinea 14, aflata la distanta de 32 secunde de arc. Numele traditional al stelei provine din cuvantul arab “qaws”, care inseamna “arc”, si cuvantul latin “australis”, care inseamna “sudic”. Steaua marcheaza baza arcului sagetatorului. Impreuna cu stelele Delta si Lambda Sagittarii, Epsilon Sagittarii reprezinta arcul sagetatorului.
Ascella (Zeta Sagittarii) este o alta stea binara din constelatia Sagittarius. Aceasta este cea de-a treia cea mai stralucitoare stea din constelatie, dupa Epsilon si Sigma Sagittarii. Numele sau traditional provine din latina si inseamna “subrat”. Ascella se afla la aproximativ 89,1 ani lumina distanta de Pamant. Zeta Sagittarii consta intr-o giganta de clasa A2 cu magnitudinea aparenta de 3,26 si o subgiganta de tip A4 cu magnitudinea aparenta de 3,37. Sistemul binar are o magnitudine aparenta combinata de 2,60. Cele doua stele sunt despartite de 13,4 unitati astronomice. Ascella are si o insotitoare slab iluminata, situata la distanta de 75 secunde de arc (este o stea de magnitudinea 10).
Sephdar (Eta Sagittarii) este un alt sistem stelar multiplu din constelatie. Acesta se afla la aproximativ 149 de ani lumina distanta. Originea numelui traditional al stelei este necunoscuta. Inainte de a fi atribuit constelatiei Sagittarius, sistemul era cunoscut drept Beta Telescopii. In jurul anului 6300, sistemul se va muta din constelatia Sagittarius in constelatia Corona Australis. Componenta principala din sistemul Eta Sagittarii este o giganta rosie de tip M3.5, clasificata ca o stea variabila neregulata. Magnitudinea aparenta a stelei variaza intre 3,08 si 3,12. Cea mai luminoasa insotitoare este o pitica de clasa F, care are magnitudinea aparenta de 7,77. Aceasta se afla la distanta de 3,6 secunde de arc de steaua principala. O alta stea insotitoare are abia magnitudinea 13 si se afla la 33 secunde de arc distanta de steaua principala, in timp ce steaua cea mai slab iluminata din sistem are magnitudinea 10 si se afla la 93 secunde de arc distanta de steaua principala.
Kaus Borealis (Lambda Sagittarii) este o giganta portocalie care apartine clasei spectrale K1+IIIb. Aceasta se afla la aproximativ 77,3 ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 2,82. Lambda Sagittarii are o raza de 11 ori cat a soarelui si este de 52 de ori mai luminoasa decat soarele. Kaus Borealis este ceea ce astronomii numesc uneori o “stea manunchi” – una care trece prin ultimele etape ale existentei sale, insa care este totusi stabila si inca fuzioneaza heliu in carbon si oxigen in nucleul sau. Numele traditional al stelei inseamna “arcul de nord”. Aceasta stea marcheaza varful arcului sagetatorului. Deoarece se afla foarte aproape de ecliptica, Lambda Sagittarii este uneori ascunsa de Luna si, mai rar, de catre planete. Ultima oara cand s-a intamplat acest lucru a fost pe 19 noiembrie 1984, cand Venus a trecut prin fata stelei, eclipsand-o. Inainte de asta, Mercur a ascuns steaua pe 5 decembrie 1065. Lambda Sagittarii marcheaza manerul asterismului Ceainicul si arata catre faimosul nor interstelar, nebuloasa Laguna.
Polis (Mu Sagittarii) este un sistem stelar multiplu cu componente individuale desemnate de la Polis A pana la Polis E. Numele sau traditional provine din limba copta si inseamna “manz”. Polis se afla la aproximativ 3912 ani lumina distanta de Pamant. Componenta principala a sistemului stelar este o giganta de clasa B, care este de 23 de ori mai masiva decat soarele si de 180 000 de ori mai luminoasa. Aceasta este o binara cu eclipsa, compusa dintr-o supergiganta de clasa B8 si o giganta de tip B2. Magnitudinea aparenta a stelei Polis A variaza intre 3,84 si 3,96.
Alte stele demne de luat in seama
Albaldah (Pi Sagittarii) este un sistem stelar triplu care se afla la aproximativ 440 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 2,88. Pi Sagittarii apartine clasei spectrale F2II. Steaua principala are doua insotitoare – Pi Sagittarii B (aflata la distanta de 0,1 secunde de arc) si Pi Sagittarii C (aflata la distanta de 0,4 secunde de arc). Numele traditional al stelei provine din cuvantul arab “balda”, care inseamna “oras”. Astronomul egiptean Al Achsasi al Mouakket a desemnat-o Nir al Beldat in catalogul sau stelar (Calendarium) din secolul al 17-lea. Nir al Beldat a fost ulterior tradus in latina ca Lucida Oppidi, care inseamna “cea mai stralucitoare din oras”. Ca si alte stele din Sagittarius, Albaldah se afla aproape de ecliptica si poate fi ascunsa uneori de Luna si planete. Urmatoarea data cand se va intampla acest lucru va fi pe 17 februarie 2035.
Rho Sagittarii este o stea binara compusa dintr-o subgiganta ce apartine clasei spectrale F0 si o giganta de tip K0. Distanta dintre steaua principala si cea secundara este de 0,46 grade. Subgiganta se afla la 122 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 3,93. Steaua insotitoare se afla la 359 de ani lumina distanta de Pamant si are o magnitudine aparenta de 5,84.
Nunki (Sigma Sagittarii) este cea de-a doua cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta este o pitica ce fuzioneaza hidrogen, care apartine tipului spectral B2.5 V. Steaua are o luminozitate de 3300 de ori mai mare decat a soarelui si are aproximativ 7 mase solare. Aceasta este o stea de rotatie foarte rapida, invartindu-se cu o viteza de peste 200 de kilometri pe secunda (de 100 de ori mai repede decat soarele nostru). Nunki se afla la aproximativ 228 ani lumina distanta de Pamant. Numele traditional al stelei are origine babiloniana sau asiriana. Semnificatia numelui este necunoscuta, insa se stie ca este vorba de un nume propriu. Numele a fost recuperat de arheologi si a fost facut public de catre Richard Hinckley Allen in cartea sa “Numele stelelor, folclorul si semnificatia acestora”.
Nunki are o insotitoare slab iluminata de magnitudinea 9.5, care se afla la aproximativ 5,2 minute de arc distanta. Deoarece Sigma Sagittarii se afla atat de aproape de ecliptica, aceasta poate fi ascunsa uneori de Luna si, rareori, de planete. Ultima data cand steaua a fost ascunsa de o planeta, a fost pe 17 noiembrie 1981, cand Venus a trecut prin fata sa. Sigma Sagittarii este cunoscuta si pentru faptul ca este cea mai stralucitoare stea care poate fi ascunsa de o planeta exterioara. Cu toate acestea, acest lucru se aplica numai planetei Marte si se petrece extrem de rar. Ultima data cand s-a intamplat acest lucru a fost pe 3 septembrie 423.
Tau Sagittarii este o giganta portocalie care apartine tipului spectral K1 sau K2. Aceasta se afla la aproximativ 120 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 3,32. Tau Sagittarii este una din stelele care marcheaza manerul asterismului Ceainicul. Aceasta stea este situata intre Zeta si Sigma Sagittarii. Se banuieste ca Tau Sagittarii este o stea binara, desi nu a fost confirmata nicio insotitoare.
Upsilon Sagittarii este o binara spectroscopica. Este unul dintre cele patru sisteme stelare cunoscute pentru faptul ca au o deficienta de hidrogen, ceea ce o face dificil de clasificat. Cel mai probabil, componenta principala este o supergiganta de tip A. Aceasta este clasificata ca o variabila neregulata cu o magnitudine aparenta ce variaza intre 4,51 si 4,65, pe o perioada de aproximativ 20 de zile. Steaua insotitoare este mai masiva decat cea principala, insa este atat de slab iluminata, incat telescoapele optice nu o pot detecta. Aceasta este probabil o pitica de secventa principala de tip B sau O, care a acumulat foarte multa masa de la steaua principala. Sistemul Upsilon Sagittarii se afla la 1672 de ani lumina distanta si are o perioada orbitala de 137 939 zile.
Psi Sagittarii este o giganta de clasa B8, situata la 231 ani lumina distanta de Pamant. Aceasta are o magnitudine aparenta de 3,17. Este una din stelele din asterismul Ceainicul – marcheaza intersectia dintre manerul si capacul Ceainicului. KW Sagittarii este una din cele mai mari stele cunoscute. Aceasta este o supergiganta rosie situata la aproximativ 10 000 de ani lumina distanta de Pamant. Magnitudinea sa aparenta variaza intre 8,5 si 11. Diametrul stelei este de 1460 de ori mai mare decat al soarelui nostru.
Steaua Pistol este una din cele mai luminoase stele cunoscute. Aceasta este o variabila albastra care este de 4 milioane de ori mai luminoasa decat soarele si de 120-200 de ori mai masiva decat acesta. Steaua Pistol are o treime din luminozitatea sistemului binar Eta Carinae si se crede ca, in 20 de secunde, radiaza atat de multa energie cat o face soarele intr-un an. Situata in regiunea centrului galactic, Steaua Pistol se afla la aproximativ 25 000 de ani lumina distanta de sistemul solar. Daca n-ar fi praful interstelar, aceasta ar fi o stea de magnitudinea 4, vizibila cu ochiul liber, in ciuda distantei sale. Steaua a fost numita dupa forma nebuloasei pe care o lumineaza, nebuloasa Pistol.
Ross 154 este o pitica rosie situata la numai 9,68 ani lumina distanta de sistemul solar. Aceasta este una din cele mai apropiate stele de soare si cea mai apropiata stea din constelatia Sagittarius. Steaua este relativ tanara, cu o varsta estimata de sub un miliard de ani. Este o sursa de raze x cunoscuta. Ross 154 se va apropia cel mai mult de soare peste 150 000 de ani, cand va ajunge la 6,13 ani lumina distanta de el. Ross 154 a fost catalogata initial de astronomul si fizicianul american Frank Elmore Ross, in anul 1925. Aceasta este clasificata ca o stea de tip UV Ceti – stea care trece prin cresteri dramatice bruste de luminozitate, pentru cateva minute.
Asterisme
Unele din cele mai stralucitoare stele din Sagittarius (Delta, Epsilon, Gamma-2, Lambda, Zeta, Pi, Tau si Sigma Sagittarii) formeaza un asterism cunoscut sub numele de Ceainicul. Sigma si Tau Sagittarii marcheaza manerul. Delta, Epsilon, Zeta si Psi Sagittarii formeaza corpul Ceainicului. Lambda Sagittarii marcheaza punctul capacului, iar Gamma-2 Sagittarii marcheaza varful buzei.
Terebellum este un patrulater format de patru stele de magnitudinea 4 din constelatia Sagittarius (toate se afla in termen de 2 grade una fata de alta): Omega Sagittarii, 59 Sagittarii, 60 Sagittarii si 62 Sagittarii. Omega Sagittarii este o subgiganta de tip G, care se afla la 78 de ani lumina distanta de Pamant. Aceasta marcheaza coltul de nord-est al asterismului. 59 Sagittarii este o giganta luminoasa de tip K, situata in coltul de sud-est, care se afla la 1200 de ani lumina distanta. 60 Sagittarii (sau A Sagittarii) este o giganta de tip G, situata in coltul de nord-vest al asterismului, care se afla la 340 de ani lumina distanta. 62 Sagittarii (sau c Sagittarii) este o giganta de tip M, situata in coltul de sud-vest al asterismului, care se afla la 450 de ani lumina distanta de Pamant. Steaua este clasificata ca o variabila neregulata. Stelele din asterism sunt situate la diferite distante de sistemul solar si nu sunt legate din punct de vedere gravitational.
Sagittarius A si Sagittarius B
Sagittarius A este o sursa de unde radio, situata in centrul Caii Lactee. Aceasta este ascunsa vederii de catre norii mari de praf din bratele spirala ale galaxiei. Sagittarius A este compusa din ramasita supernovei Sagittarius A de Est, structura spirala Sagittarius A de Vest si o sursa luminoasa de unde radio situata in centrul spiralei Sagittarius A*. Ramasita de supernova Sagittarius A de Est are latimea de 25 de ani lumina si pare sa-si aiba originea intr-o explozie care a avut loc intr-o perioada cuprinsa intre 35 000 si 100 000 de ani in urma.
Deoarece are o dimensiune si o energie impunatoare, Sagittarius A de Est este banuita a fi ramasita exploziei unei stele care s-a apropiat de gaura neagra centrala si a fost comprimata gravitational. Structura spirala Sagittarius A de Vest apare ca o spirala cu trei brate si este numita uneori “Spirala in miniatura”. Aceasta nu are structura unei spirale adevarate. Este facuta din norii de praf si gaz care inconjoara Sagittarius A*. Norii au o suprafata ionizata. Sagittarius A* este candidata principala pentru locatia gaurii negre supermasive banuita a se afla in centrul Caii Lactee. Stelele orbiteaza obiectul la viteze mai mari decat cele ale oricaror alte stele gasite in Calea Lactee.
Sagittarius B este un nor molecular foarte mare, care se afla la aproximativ 390 de ani lumina distanta de centrul Caii Lactee. Ocupand o suprafata de 150 de ani lumina, Sagittarius B este unul din cei mai mari nori moleculari din galaxia noastra si cel mare mare nor molecular aflat in apropierea nucleului galactic. Acesta are o masa de 3 milioane de ori mai mare decat a soarelui.
Nebuloase si alte obiecte
Nebuloasa Laguna (Messier 8, NGC 6523) este un nor interstelar mare, clasificat ca o nebuloasa de emisie. Aceasta nebuloasa este una din cele cateva regiuni H II importante din constelatia Sagittarius. Nebuloasa Laguna are magnitudinea aparenta de 6,0 si se afla la aproximativ 4100 de ani lumina distanta. Messier 8 este una din cele doua nebuloase cunoscute, care sunt regiuni de formare a stelelor, ce pot fi vazute cu ochiul liber. Aceasta nebuloasa a fost descoperita de astronomul francez Guillame le Gentil, in anul 1747. In centrul nebuloasei Laguna se afla o structura cunoscuta sub numele de nebuloasa Clepsidra (nu este acelasi obiect ca faimoasa nebuloasa Clepsidra situata in constelatia Musca). Nebuloasa Clepsidra contine mai multe obiecte Herbig-Haro, petice mici de nebulozitate care indica faptul ca exista stele nou-nascute in vecinatate si care furnizeaza dovezi directe ale activitatii de formare a stelelor in regiune.
Nebuloasa Omega (Messier 17, NGC 6618, nebuloasa Lebada, Potcoava sau Homar) este o nebuloasa de emisie din Sagittarius. Aceasta nebuloasa este o regiune H II descoperita initial de astronomul elvetian Jean-Philippe Loys de Cheseaux in anul 1745. Messier a inclus aceasta nebuloasa in catalogul sau in anul 1764. Nebuloasa Omega are o magnitudine aparenta de 6,0 si se afla la aproximativ 5000-6000 de ani lumina distanta. Diametrul nebuloasei este de 15 ani lumina. Nebuloasa Omega contine un cluster deschis de 35 de stele tinere fierbinti care lumineaza gazele sale.
Messier 18 (NGC 6613) este un cluster deschis din constelatia Sagittarius. Acesta a fost descoperit initial de catre Charles Messier, in anul 1764. Clusterul are o raza de noua ani lumina, se afla la 4900 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 7,5. Messier 18 poate fi gasit intre Norul Stelar Sagittarius (Messier 24) si nebuloasa Omega. Se crede ca acest cluster are varsta de 32 de milioane de ani. Messier 21 (NGC 6531) este un alt cluster deschis din constelatie. Acesta este un cluster relativ tanar (are varsta de numai 4,6 milioane de ani) si contine in jur de 57 de stele. Messier 21 a fost observat pentru prima oara de Charles Messier in iunie 1764. Clusterul se afla la aproximativ 4250 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 6,5.
Nebuloasa Trifid (Messier 20, NGC 6514) este o nebuloasa de reflectie/emisie din constelatia Sagittarius. Aceasta este de fapt o combinatie intre o nebuloasa de emisie (partea de jos), o nebuloasa de reflectie (partea de sus) si un cluster deschis. Nebuloasa Trifid este o regiune H II care contine o pepiniera stelara plina cu stele embrionare. Dimensiunea nebuloasei este de 28 minute de arc. Numele nebuloasei inseamna “impartita in trei lobi”. Nebuloasa Trifid poate fi vazuta cu ajutorul unui telescop mic si este un obiect popular printre astronomii amatori. Aceasta nebuloasa se afla la aproximativ 5200 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 6,3.
Clusterul Sagittarius (Messier 22, NGC 6656) este unul din cele mai stralucitoare clustere globulare din cer. Acesta are o forma eliptica si un diametru de aproximativ 32 minute de arc. Clusterul Sagittarius se afla la 10 600 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 5,1. Este unul din cele mai apropiate clustere globulare de Pamant. Messier 22 a fost initial descoperit de astronomul amator german Johann Abraham Ihle in anul 1665. Messier a inclus acest cluster in catalogul sau in iunie 1764. Clusterul Sagittarius se afla in apropiere de protuberanta galactica (grupul central de stele din Calea Lactee). Acest cluster este faimos si pentru faptul ca este unul din cele patru clustere globulare care contin o nebuloasa planetara. Se crede ca nebuloasa planetara din Clusterul Sagittarius, desemnata GJJC1, are varsta de numai 6000 de ani si contine o stea albastra in centru.
Messier 23 (NGC 6494) este un roi de stele deschis, descoperit de Charles Messier in iunie 1764. Roiul se afla la aproximativ 2150 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 6,9. Messier 23 are raza de 15-20 de ani lumina si contine aproximativ 150 de stele. Cea mai stralucitoare stea din roi are magnitudinea aparenta de 9,2. Se crede ca Messier 23 are varsta de 220 milioane de ani. Messier 25 (IC 4725) este un cluster deschis, descoperit de Philippe Loys de Cheseaux in 1745 si adaugat de Messier in catalogul sau in 1764. Acest cluster se afla la 2000 de ani lumina distanta de Pamant si are magnitudinea aparenta de 4,6. Messier 25 are diametrul de 19 ani lumina si varsta estimata de 90 de milioane de ani.
Norul Stelar Sagittarius (Messier 24, NGC 6603, IC 4715) este un nor stelar din constelatia Sagittarius. Acesta reprezinta cea mai densa concentrare de stele ce poate fi vazuta cu ajutorul unui binoclu – aproximativ 1000 de stele pot fi vazute in campul de vedere. Norul are latimea de 600 de ani lumina si se afla la aproximativ 10 000 de ani lumina distanta. Acesta a fost descoperit de Charles Messier in 1764. Stelele si clusterele din Norul Stelar Sagittarius fac parte din bratul spirala al Caii Lactee (Sagittarius sau Sagittarius-Carina). Bratul Sagittarius-Carina este faimos pentru faptul ca are un numar mare de regiuni H II, nori moleculari uriasi si stele tinere.
Clustere globulare
Messier 28 (NGC 6626) este un cluster globular situat langa Lambda Sagittarii. Acesta se afla la 18 000-19 000 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 7,66. Messier 28 contine 18 stele variabile de tip RR Lyrae – acestea sunt stele pulsatorii care apartin clasei spectrale A (si ocazional F), care au de obicei jumatate din masa soarelui si sunt folosite ca lumanari standard pentru a masura distantele galactice. Messier 28 a fost primul cluster globular in care a fost descoperit un pulsar de milisecunde in anul 1986 (un pulsar cu o perioada de rotatie intre 1 si 10 milisecunde).
Messier 54 (NGC 6715) este un cluster globular dens care se afla la aproximativ 87 400 de ani lumina distanta si are magnitudinea aparenta de 8,37. Acest cluster are diametrul de 150 de ani lumina. Messier 54 a fost descoperit in 1778 de catre Charles Messier. Se crede ca acest cluster apartine galaxiei pitice eliptice Sagittarius. Messier 54 se afla aproape de Zeta Sagittarii. Messier 55 (NGC 6809) este un alt cluster globular din constelatie. Acesta a fost descoperit de astronomul francez Nicolas Louis de Lacaille in 1751, si a fost inclus in catalogul lui Messier in 1778. Clusterul este destul de mare si luminos, avand o magnitudine aparenta de 7,42. Messier 55 se afla la aproximativ 17 300 de ani lumina distanta de Pamant.
Messier 69 (NGC 6637) este un cluster globular. Acesta a fost descoperit de Messier pe 31 august 1780, impreuna cu un alt cluster globular, Messier 70. Messier 69 are o raza de 42 ani lumina si o magnitudine aparenta de 8,31. Acesta contine foarte putine stele variabile. Messier 69 se afla la numai 1800 de ani lumina distanta de Messier 70 si este situat in apropiere de centrul galactic. Clusterul se afla la 29 700 ani lumina distanta de Pamant. Messier 70 (NGC 6681) este un cluster galactic situat in apropiere de centrul galactic. Charles Messier l-a descoperit in 1780 si l-a inclus in catalogul sau. Messier 70 se afla la 29 300 ani lumina distanta, are raza de 34 de ani lumina si o magnitudine aparenta de 9,06.
Galaxii si alte obiecte
Galaxia pitica eliptica Sagittarius este o galaxie eliptica sub forma unei bucle. Aceasta este o galaxie satelit a Caii Lactee si se afla pe curs de coliziune cu galaxia noastra. Elipsa acesteia s-a extins deja in jurul galaxiei noastre, iar clusterul principal va trece prin discul galactic al Caii Lactee in urmatoarele milioane de ani. Se crede ca galaxia pitica eliptica Sagittarius a orbitat deja de zece ori in jurul Caii Lactee in ultimul miliard de ani, si inca pare sa aiba coerenta ca o elipsa alungita, in ciuda faptului ca este sfasiata de fortele mareice uriase datorate interactiunii.
Galaxia pitica eliptica Sagittarius se afla la aproximativ 65 000 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 4,5. Aceasta este situata la 50 000 de ani lumina de centrul Caii Lactee. Galaxia are 10 000 de ani lumina in diametru si consta in patru clustere globulare (clusterul principal a fost descoperit in 1994). La acea vreme, aceasta galaxie era considerata a fi cea mai apropiata galaxie vecina, insa, in 2003, a fost descoperita galaxia pitica Canis Major care a detronat-o. Galaxia pitica eliptica Sagittarius este o galaxie batrana, compusa in principal din stele din Populatia II (stele batrane, sarace in metal). Clusterul globular Messier 54 se afla in nucleul galaxiei.
Galaxia pitica neregulata Sagittarius este o galaxie pitica situata in Sagittarius, la aproximativ 3,39 milioane de ani lumina distanta de sistemul solar. Aceasta are o magnitudine aparenta de 15,5. Galaxia a fost descoperita pe o placa fotografica, in anul 1977. Galaxia pitica neregulata Sagittarius contine in special stele cu varsta intermediara, ca urmare a unei perioade prelungite de formare a stelelor. Aceasta este una din galaxiile cele mai sarace in metal cunoscute.
NGC 6522 este un cluster globular, posibil cel mai batran din galaxia noastra. Clusterul a fost descoperit initial de catre astronomul William Herschel in iunie 1784. NGC 6522 se afla intr-o regiune din cer cunoscuta sub numele de Fereastra lui Baade. Regiunea dispune de cantitati relativ mici de praf si permite o vedere a centrului galactic.
Galaxia lui Barnard (NGC 6822, IC 4895, Caldwell 57) este o galaxie neregulata prescrisa care face parte din Grupul Local. Aceasta are o structura similara cu Norul Mic al lui Magellan. NGC 6822 se afla la aproximativ 1,63 milioane de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 9,3. Galaxia a fost numita dupa astronomul american E. E. Barnard, care a descoperit-o in 1881. Edwin Hubble a identificat 15 stele variabile in galaxia lui Barnard, dintre care 11 erau Cefeide. Hubble a stabilit o distanta de peste 700 000 de ani lumina folosind relatia perioada-luminozitate a Cefeidelor, iar acesta a fost primul sistem aflat dincolo de Norii lui Magellan a carui distanta a fost determinata cu precizie.
Nebuloasa Bula este o nebuloasa de emisie situata in galaxia lui Barnard. Aceasta contine zone de emisii H II masive – nori mari de gaz ionizat partial, care prezinta dovezi de activitate recenta de formare a stelelor. Nebuloasa Mica Bijuterie (NGC 6818) este o alta nebuloasa situata in Sagittarius. Aceasta a fost descoperita de William Herschel in 1787. Forma interioara alungita a nebuloasei este considerata a fi rezultatul unui vant rapid de material care provine de la steaua centrala fierbinte.
