Dmitri Mendeleev – Creatorul tabelului periodic a adus contribuţii majore în industrie şi meteorologie

Dmitri Mendeleev a fost un chimist rus a cărui cea mai profundă dorință a fost de a găsi o modalitate mai bună organizare a subiectului său de studiu. Dorința sa a dus la descoperirea legii periodice și la crearea tabelului periodic (unul din cele mai reprezentative simboluri ale științei).

Folosind acest tabel, Mendeleev a reușit să prezică existența și proprietățile unor noi elemente. Atunci când aceste elemente au fost descoperite, locul său în istoria științei a fost asigurat.

Mendeleev s-a născut în 1834 într-un mic orășel siberian numit Tobolsk. În același an tatăl său a orbit iar 13 ani mai târziu a murit. În 1848, se mută la St. Petersburg unde se înscrie la Institutul Pedagogic; mama sa moare la scurt timp. În 1855 termină cursurile. Pentru o scurtă perioadă de timp predă în Simferopol și Odessa înainte să se întoarcă la studii. Un an mai târziu își ia diploma de master și începe cercetarea în domeniul chimiei organice.

Prin intermediul unei burse guvernamentale pleacă doi ani la studii la Universitatea din Heidelberg. În 1861 se întoarce la St.Petersburg iar în 1864 devine profesor la Institutul Tehnologic. După susținerea tezei de doctorat în 1865 este numit profesor de tehnologie chimică la Universitatea din St. Petersburg. El a devenit profesor de chimie generală și a continuat să predea acolo până în 1890.

Când a început să predea chimie anorganică, Mendeleev nu avea nici un manual care să-i îndeplinească nevoile. Astfel își propune să scrie un manual pe care l-a numit „Principiile chimiei”. Publicat în 1869, manualul avea să devină un clasic al literaturii de specialitate fiind publicat în multe ediții și tradus în multe limbi între care engleză, germană și franceză.

În timp ce compunea capitolul elementelor de halogen a comparat proprietățile acestui grup de elemente cu cele ale grupului de metale alcaline. El a descoperit similitudini în evoluția greutății atomice, motiv pentru care s-a întrebat dacă nu cumva alte grupuri de elemente prezintă proprietăți similare.

În urma studiilor a stabilit că ordinea greutății atomice poate fi folosită nu doar pentru aranjarea elementelor din fiecare grup, ci și pentru grupuri în sine, descoperind acestfel legea periodicității.

Legea i-a permis să construiască un tabel sistematic al celor 70 de elemente cunoscute până atunci. Încrederea în validitatea legii periodice l-a determinat să propună modificări ale greutății atomice a unor elemente și la prezicerea locației unor elemente necunoscute și ale proprietăților acestora în cadrul tabelului.

Chiar dacă la început tabelul nu a stârnit interesul chimiștilor, odată cu descoperirea unor elemente anticipate precum galiu, scandiu și germaniu acesta a primit o largă recunoaștere. Elementul 101 este numit Mendeleviu în onoarea sa.

În 1905, Societatea Regală Britanică i-a acordat cea mai mare onoare a sa, Medalia Copley, iar în același an este ales membru al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Pe lângă această mare realizare, Mendeleev a adus și alte contribuții majore chimiei. În 1860 a definit „punctul de fierbere absolută”(punctul în care un gaz aflat într-un container se condensează în lichid doar prin aplicarea presiunii). În 1871, a investigat elasticitatea gazelor și a dat o formulă pentru abaterea lor de la Legea lui Boyle. În 1880 a a studiat expansiunea termică a lichidelor.

În afara domeniului academic, Mendeleev a avut multe alte activități. A fost unul din fondatorii Societății Chimice Ruse iar multe din lucrările sale au fost publicate în jurnalele Societății. Lucrările sale publicate includ 400 de cărți și articole iar numeroase manuscrise nepublicate sunt păstrate la Muzeul Dmitri Mendeleev și la arhivele Universității din St. Petersburg.

Interesul pentru răspândirea cunoștințelor științifice și tehnologice l-a determinat să ia parte la proiectul Brockhaus Enzyklopadie și la lansarea în anii 1890 a unei serii de publicații intitulate „Biblioteca de cunoștințe industriale”.

Un alt interes, acela de a dezvolta resursele agricole și industriale ale Rusiei, a început să-i ocupe timpul în anii 1860 devenind una din preocupările sale majore. Astfel, el a scris proiecte pentru dezvoltarea unei industrii a cărbunelui în bazinul Donețk și a călătorit atât în Baku în Azerbaidjan cât și în Pennsylvania în Statele Unite ale Americii pentru a afla mai multe despre industria petrolieră.

În 1870 în urma unei vizite a unui celebru medium din St. Petersburg s-a văzut forțat să scrie și să publice o serie de critici dure la adresa „apostolilor spiritualismului”.

În martie 1890, Mendeleev este nevoit să demisioneze de la postul său din cadrul universității ca urmare a sprijinului studenților protestatari și să înceapă o nouă carieră. Prima dată, el a acționat ca un consultant guvernamental până când a fost numit director al „Biroului Central al Greutăților și Măsurilor”.

El a adus contribuții majore meteorologiei. În refuzul său de a se mulțumi doar cu aspectul managerial al poziției sale, el a cumpărat instrumente de precizie scumpe, a extins echipa biroului și a efectuat cercetări extinse privind meteorologia. După câțiva ani, el a publicat un jurnal independent de meteorologie. Astfel a reușit să-și realizeze unul din principalele sale obiective: integrarea Rusiei în lumea occidentală.

Dmitri Mendeleev a murit în St. Petersburg pe 2 februarie 1907, cu doar 6 zile înainte să împlinească 73 de ani fiind răpus de influența (gripă).