Din mainile artistului baroc Gianlorenzo Bernini avea sa iasa o adevarata capodopera — Fantana celor Patru Fluvii —, situata in inima Pietei Navona, fara putinta de tagada, una dintre cele mai frumoase si deopotriva celebre piete din Roma. Fontana dei Quattro Fiumi a fost conceputa in anul 1651 de catre Bernini, sub pontificatul lui Inocentiu I, membru al influentei familii Pamphili, aceasta fantana fiind amplasata in Piata Navona, unde se presupune ca ar fi avut loc martiriul Sfintei Agnes, mai cu seama, vizavi de bazilica Sant’Agnes, ridicata in acelasi stil, in Agone.
Fiecare sculptura in parte reprezinta cele patru mari fluvii, situate pe cele patru continente, cunoscute la acele vremuri, si anume Gangele din Asia, Nilul din Africa, Rio de la Plata din Americi si Dunarea din Europa. Mai mult, exista si cate o reprezentare simbolica a fiecarui curs de apa, constand in plantele si animalele specifice continentului respectiv. In fata turnului din centru se afla zeul alegoric ce se intinde protectiv aici, precum si un obelisc ce dateaza inca din vremurile de inceput ale crestinismului. Pe obelisc, mai putem admira un porumbel, socotit drept simbolul familiei lui Inocentiu I, palatul acesteia aflandu-se in apropierea Fantanii celor Patru Fluvii.
Pe de alta parte, unii sunt de parere ca aceasta pasare, porumbelul, nu este decat simbolul papalitatii, care ar trebui sa arate puterea sa ce se rasfrange victorios asupra intregii lumi, asa cum o cunoastem. Capodopera artistului baroc Gianlorenzo Bernini este dramatica, insufletind cu dinamism fiecare element in parte.
Fantana se poate vedea din toate unghiurile Pietei Navona din Roma, fiind, totodata, un simbol al politicilor duse de papalitate, precum si un fanion a perioadei in care s-a incercat reafirmarea puterii dupa ruptura masiva produsa de Reforma Protestanta. De pilda, monumentul a fost dezvelit cu mare fast, la 12 iunie 1651, organizandu-se un eveniment menit sa atraga cat mai multi oameni in Piazza Navona. Se spune ca s-a dorit ca oamenii sa nu stie cu exactitate ce anume urmeaza sa vada, chiar daca se presupunea ca s-a construit ceva; in orice caz, detaliile concrete erau necunoscute. La fel de interesant este si modul in care s-a facut anuntul acestui eveniment.
Mai precis, o femeie, elegant imbracata, a cutreierat strazile Romei, cu doua aripi atasate de spatele ei si cu o trompeta in mana, anuntand ca sunt asteptati in piata. Mai mult decat atat, aceasta femeie i-a escortat pe oamenii care s-au aratat dispusi sa participle la evenimentul ce fusesera anuntat cu atata fast. Numai ca, dupa ce oamenii au vazut despre ce anume este vorba, Inocentiu I a trebuit sa infrunte nemultumirile unei bune parti din populatia Romei. Acestia s-au aratat revoltati de faptul ca Inocentiu I a comandat construirea unui astfel de monument din banii publici, stransi din taxe si impozite, mai ales ca aceasta decizie a fost luata netinandu-se cont de perioada grea prin care populatia trecea, si anume de foametea dintre anii 1646-1648.
Oricum, intentiile lui Inocentiu I au fost clare, acesta dorindu-si ca oamenii sa vada ca puterea papalitatii a supravietuit. Asadar, se poate afirma ca Fantana celor Patru Fluvii din Roma, Italia, avea un scop propagandistic si nu numai. Pe langa acesta, trebuie sa mentionam ca a frumoasa fantana avea si un scop practic, si anume de a asigura apa curata comunitatii locale, in vremurile de dinaintea instalarii sistemelor de canalizare. De altminteri, acest monument important, unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din zona, este o lucrare de seama a artistului Gianlorenzo Bernini, care, de asemenea, a fost cel care a realizat cu ceva timp inainte si alte fantani din Roma, cum ar fi Fantana Albinelor sau Fantana lui Triton, ambele aflata in celebra Piata Barberini.
