Undeva, pe faleza oraşului Constanța, avea să fie ridicat, prin anul 1300, Farul genovez, o construcţie impresionantă, nu neapărat prin dimensiuni, ci mai degrabă prin prisma istoriei care pare că s-a oprit în loc, precum un ceas menit să păstreze doar acea dimensiune. De menţionat totuşi este că acesta a fost restaurat acum aproape două secole, însă chiar şi aşa, este o mărturie vie a acelor vremuri.
În faţa acestei construcţii, se află un alt monument, iarăşi, simbol al atemporalităţii, şi anume bustul lui Mihai Eminescu. Cei care au ridicat Farul genovez din Constanța au fost, aşa cum le spune şi denumirea, genovezii care făceau comerţ în acea perioadă în port.
Acestea erau, de fapt, vremurile când genovezii cu ale lor nave făceau posibil transportul mărfurilor pe mare. Şi nu degeaba, întrucât, pe atunci, atât veneţienii, cât şi genovezii erau consideraţi “stăpânii mărilor”, cei care deţineau secretul apelor ba liniştite, ba învolburate, de unde şi numeroase legende legate de aceştia.
Ştim, de pildă, că şi ţărmul Mării Negre, mai cu seamă ţărmul Pontului Euxin, cum era denumit pe atunci în latină, era locul unde se făcea comerţ. Însă genovezii trebuiau să îşi asigure venirea în portul Tomis, pe timp de noapte, în condiţii de siguranţă, drept pentru care au construit un far.
Acesta era, de altminteri, un obicei al genovezilor, ei construind faruri şi pe alte ţărmuri. Nu putem uita, spre exemplu, să menţionăm nici Farul genovez din Sulina ori pe cel din Mangalia.
În sfârşit, din nefericire, Farul genovez din Constanța avea să fie lovit de furia vremii, în cele din urmă, suferind avarii masive. Cu toate acestea, între anii 1858 şi 1860, s-au făcut lucrări importante de restaurare, acest proiect fiindu-i dat spre finalizare inginerului francez Artin Aslan.
De remarcat, în acelaşi timp, este forma Farului genovez din Constanța, soclul acestuia având forma unui patrulater, din care corpul propriu-zis al construcţiei se ridică; şi, de fapt, construcţia are formă octogonală, ultima parte fiind o platformă mult mai mare ca turnul propriu-zis.
Şi nu degeaba această platformă este mai mare ca turnul, aceasta fiind construită pentru a putea susţine o încăpere metalică, închisă, parţial, de geamuri. Se poate observa, de asemenea, că această încăpere metalică este acoperită cu o cupolă asemănătoare, cu o formă rotundă.
Şi, chiar dacă lumina Farului genovez nu era rotativă, ci statică, turnul a reprezentat, de-a lungul existenţei sale, un punct de reper important pentru marinarii care călătoreau pe mare.
Începând cu anul 1913, farul avea să înceteze a mai funcţiona, mai târziu, şi anume în anul 1948, construcţia trecând printr-o altă serie de lucrări de restaurare, moment care a culminat, de altfel, cu transformarea Farului genovez din Constanța într-un obiectiv turistic.
Nu este cel care chiar a fost construit în jurul anului 1300, însă acest far, cu o înălţime modestă de 8 metri, încă păstrează pecetea acelor vremuri, când genovezii făceau comerţ în portul Tomis, încă poartă amintirea negustorilor şi a acelor vremuri.
Aşa că nu trebuie să uităm: în spatele bustului lui Mihai Eminescu, se află un alt simbol al atemporalităţii, şi anume Farul genovez care merită, fără doar şi poate, să fie vizitat.
Farul este accesibil publicului și se organizează tururi ghidate, unde vizitatorii pot afla despre istoria navigației în zonă și despre rolul Constanței ca punct de tranzit maritim important. Aceste tururi sunt ocazia perfectă pentru a învăța despre trecutul vibrant al orașului.
Noaptea, Farul Genovez este iluminat, oferind o vedere impresionantă celor care se plimbă pe faleză. Lumina sa, deși nu mai este folosită în scopuri navigaționale, continuă să fie un simbol al speranței și al istoriei neîntrerupte a Constanței.
