Un nume rasunator, atat pe scena teatrului romanesc, cat si francez, Maria Ventura este una dintre marile actrite ale Romaniei, a carei contributie la realizarea cator mai multe performante in teatrul romanesc este considerabila. Este greu sa ne imaginam cum arata lumea teatrului de la acea vreme, cand pe scena evoluau personalitati precum aceasta actrita, sau Lucia Sturdza-Bulandra si sotul sau, Tony Bulandra, Maria Filotti, Agatha Barsescu, Aura Buzescu, Elvira Popescu sau Constantin I. Nottara. Cert este ca fara aceste mari personalitati, teatrul de astazi nu s-ar putea bucura de prestigiul de care se bucura, toti acesti mari actori ocupand un loc de cinste in istoria teatrului roman.
Maria Ventura s-a nascut la 13 iulie 1886, cu numele Artistida Ventura, si este fiica actritei Lea Fanseta Valmont si a omului de teatru si scriitorului roman Grigore Ventura. Cu toate ca cei doi nu au fost casatoriti, actrita a primit numele tatalui. Provenind dintr-o familie ce profesa in domeniul artistic, nu este intamplator talentul pe care actrita il are, motiv pentru care alege sa profeseze ca actrita, ceea ce ii va oferi posibilitatea sa se bucure de satisfactiile de a se afla pe scena. Urmeaza Conservatorul din Paris, unde are loc si primul debut al actritei, care este un real succes. Ea face parte dintre marii actori ai teatrului european, studiind la Conservatorul din Paris alaturi de nume de marca, precum Paul Monet sau Eugène Silvain.
Influentata de Sarah Bernhardt si Eduard de Max, care era si el un actor francez de origine romana, alaturi de care a jucat in spectacole de teatru, Maria Ventura, actrita romana de origine evreiasca, aduce cinste Romaniei pe scena din Franta. Alaturi de Eduard de Max, face parte din trupa franceza de teatru, care a oferit spectacole in Romania, intre 4 si 13 octombrie 1904, incantandu-i pe romani cu talentul sau actoricesc deosebit. Atat in Romania, cat si in Franta, publicul o adora, fiind o actrita care ii invita pe spectatori sa intre in pielea personajului si sa traiasca emotiile acestuia, reusind sa se identifice cu personajul si sa ii dea viata, indiferent de complexitatea lui.
Dupa cum scrie intr-una din scrisorile sale, in anul 1919 Maria Ventura este surprinsa de cat de bine este primita de publicul francez, fiind felicitata printr-un numar mare de scrisori, de presa franceza. Incepand cu anul 1919, actrita va juca la Comedia Franceza. Pe scena acestei institutii va interpreta roluri create de Racine, Cehov, Molière, George Bernard Shaw, Pirandello, Mauriac sau Lenormand. Prin interpretari de exceptie, cucereste publicul francez, ocupand o pozitie fruntasa printre actorii de marca care au jucat pe scenele acestei tari.
Intre anii 1929-1936, Maria Ventura se afla la conducerea unui ansamblu teatral care ii purta numele, cu care ofera spectacole de teatru nu doar in capitala, ci si in intreaga tara. In anul 1912 joaca in primul film romanesc istoric, numit “Independenţa României”, in rolul reginei Elisabeta, jucand impreuna cu Constantin Nottara, care interpreta rolul regelui Carol I. In anul 1935, dupa un spectacol in care juca in rolul “Monna Vanna” de Maurice Maetterlinck, desfasurat pe scena Teatrului National din Bucuresti, performanta sa este descrisa intr-un ziar astfel: „D-ra Maria Ventura a pus in acest rol toate rarele d-sale insusiri: talent, experienta si inteligenta scenica.
Maria Ventura se stinge din viata la 3 decembrie 1954, lasand in urma sa o cariera teatrala legendara. In anul 1938 este prima femeie care a dat viata unui personaj care sa apartina lui Racine, respectiv „Ifigenia”. Cariera sa filmografica cuprinde interpretarea rolului Fantine Thénardier in cele patru parti ale filmului “Les Misérables”, realizat in anul 1913, insa si filmele “Le Roman d’un jeune homme riche”, “L’Ensorceleuse”, “Antar”,” Hérodiade”, “Quentin Durward”, “Le Fils de Charles Quint”, “Zaza”, “Molière, sa vie, son oeuvre”, iar in anul 1951, “Gibier de potence”. Toate aceste filme de marca ilustreaza deosebitul talent actoricesc al actritei, care a transformat-o intr-o legenda nu doar la nivel national, cat si international.
