Reprezentanta pentru lumea matematicienilor din Franta, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, este Marie Sophie Germain, care nu a activat doar in calitate de matematician, ci si de filozof. S-a nascut la 1 aprilie 1776 in Paris si provine dintr-o familie cu o buna situatie financiara, tatal sau, Ambroise – Franҫos, ocupandu-se cu negotul matasei. Lipsa dificultatilor financiare i-a permis sa aiba parte de o foarte buna educatie, care a inceput in biblioteca tatalui sau, dupa caderea Bastiliei, cand avea 13 ani. Fiind nevoita sa nu paraseasca locuinta, din cauza revolutionarilor care umpleau strazile Parisului, a gasit o foarte buna modalitate de a-si petrece timpul, rasfoind cartile tatalui sau.
O carte care i-a atras atentia micutei Marie Sophie Germain este “Istoria Matematicii”, scrisa de catre J. E. Montucla si este cel mai mult impresionata de povestea mortii lui Arhimede. Uimita de importanta pe care a detinut-o geometria pentru Arhimede, considera ca este un domeniu ce merita, cu siguranta, sa fie studiat. Asa se face ca studiaza fiecare carte de matematica pe care o gaseste in bilioteca tatalui sau, fiind atat de fascinata incat a invatat greaca si latina pentru a putea citi carti de matematica reprezentative, scrise in aceste limbi.
Dragostea pe care a demonstrat-o Marie Sophie Germain fata de matematica a fost extrem de puternica, intr-o vreme in care era considerata un domeniu total nepotrivit femeilor. Cu toate ca parintii sau s-au impotrivit si au lasat-o sa doarma fara foc in camera si fara haine calde, toate acestea nu au intimidat-o si nici nu au impiedicat-o sa continue studiul fascinantei lumi a matematicii. Intr-un final, parintii sai s-au decis sa o lase sa studieze matematica, fiind uimiti de intensitatea dorintei sale de a deveni matematiciana.
In anul 1794, cand Marie Sophie Germain avea 18 ani, se deschide “Ecole Polytechnique” in Paris, institutie de invatamant ce reprezenta visul oricarui pasionat de stiinta, insa ei nu ii este permis sa studieze aici, deoarece este femeie. Fara sa se lase batuta, face rost de notitele cursurilor de la studentii admisi si isi pregateste o lucrare, pe care o trimite membrului facultatii Joseph Louis Lagrance, insa se semneaza cu numele unui baiat. Astfel, sub numele unui fost student, Antoine-August Le Blanc, Lagrance ii citeste lucrarea si este impresionat, motiv pentru care doreste sa cunoasca autorul ei, fiind si mai uimit cand afla ca este o femeie. Cu o mare aprecierea fata de cunostintele matematice detinute de “LeBlanc” se ofera sa ii devina mentor.
Prin intermediul mentorului sau, Marie Sophie Germain putea sa faca parte din cercurile oamenilor de stiinta, la care pana atunci putea doar sa viseze. In anul 1798 incepe sa corespondeze cu matematicianul Adrien – Marie Legendre, dupa ce acesta isi publica eseul cu privire la “teoria numerelor”, iar din anul 1804 incepe sa corespondeze cu Carl Friederich Gauss, insa folosind pseudonimul LeBlanc. Corespondenta dintre cei doi este produsa dupa ce Gauss publica lucrarea “Disquistiones Arithmeticae”. Tanara matematiciana o studiaza pentru trei ani si ii trimite autorului propriile observatii, fiind extrem de uimit, dupa patru ani de corespondenta, ca Le Blanc este o femeie.
Marie Sophie Germain i-a cucerit pe oamenii de stiinta de la acea vreme cu geniul sau, contributiile sale fiind apreciate de-a lungul timpului. Prin munca depusa, a demonstrat o noua modalitate de a explica Marea Teorema a lui Fermat, contribuind si la teoria elasticitatii, prin “Memoriu asupra vibratiei suprafetelor elastice”. A ajuns la toate aceste realizari fiind autodidacta, intr-o vreme in care femeile erau private de educatie. Toate eforturile depuse de ea sunt impresionante, reusind sa ocupe o pozitie fruntasa printre oamenii de stiinta ai vremii. De la citirea cartilor din biblioteca tatalui sai a strabatut o cale lunga si nu fara dificultati, insa incununata de succese.
Mult mai impresionant este faptul ca Marie Sophie Germain nu a adus contributii doar in matematica, dar si in filosofie si psihologie, fiind apreciata de Auguste Comte. A continuat cercetarile pana in clipa in care a murit, in anul 1831, rapusa de cancer la san. Din nefericire, nedreptatile provocate de o societate nepregatita pentru o femeie geniu au urmarit-o si dupa moarte, cand, pe certificatul sau de deces a fost inregistrata precum o femeie necasatorita si fara profesie, desi a fost unul dintre cei mai de seama matematicieni. De asemenea, dupa construirea Turnului Eiffel, in semn de respect pentru teoria elasticitatii, elasticitatea materialului fiind importanta pentru ridicarea acestei faimoase constructii, au fost trecute numele a 72 de savanti, insa numele ei nu se afla printre acestia. Cu toate ca munca sa a fost decisiva pentru teoria moderna a elasticitatii, a fost victima unei alte nedreptati, fiind tocmai persoana careia nu i-a fost recunoscut acest merit, alaturi de ceilalti oameni de stiinta.
Discriminata si dupa moarte, Marie Sophie Germain este o femeie de stiinta a carei munca a supravietuit acestor nedreptati, fiind una dintre cele mai importante personalitati stiintifice ale epocii sale, dar si una dintre putinele femei care s-au afirmat in stiinta, desi soarta i-a fost potrivnica.
