Prezenta remarcabila in istoria tarii noastre, Regina Elisabeta a Romaniei este prima noastra regina, fiind sotia lui Carol I. a adus contributii considerabile evolutiei culturii in Romania, fiind o patoana a artelor, sub conducerea careia cultura a jucat un rol important. Este numita “regina scriitoare”, datorita creatiilor literare pe care le lasa mostenire sub pseudonimul Carmen Sylva, insa este apreciata si pentru institutiile caritabile pe care le infiinteaza, fiind numita “Mama Ranitor”, demonstrand un deosebit devotament fata de tara.
Regina Elisabeta a Romaniei s-a nascut pe 29 decembrie 1843 in castelul Monrepos din Neuwied si este primul copil al printului de Wied. Dispune de o educatie aleasa, specifica pentru o principesa, fiind inca de mica atrasa de studiu. La desavarsirea educatiei contribuie si calatoriile in Italia, unde isi formeaza un gust artistic deosebit, din educatia fiind nelipsita religia. Era de o frumusete aparte, impresionand prin ochii albastri, parul de un alb aparte inca de tanara si vocea uimitor de melodioasa.
Fiind foarte preocupata de studiu si cu o educatie aleasa, timpul pe care Regina Elisabeta a Romaniei l-a dedicat studiului a impiedicat-o sa aiba un numar mare de pretendenti, insa, cu toate acestea, la varsta de 26 de ani, are ocazia sa il cunoasca pe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar la putin timp dupa intalnirea dintre cei doi, se casatoreste cu acesta, in anul 1869. Dupa ce in anul 1881 Romania este recunoscuta ca regat, aceasta devine prima regina a tarii.
La sosirea in tara, Regina Elisabeta a Romaniei a fost foarte bine primita, atat de popor, cat si de politicieni. De asemenea, era foarte bine privita de presa, printre personalitatile intelectuale ale vremii care au fost impresionate de ea numarandu-se poetul Mihai Eminescu, care ii va inchina poemul “Povestea”. Se remarca in anul 1877, cand infiinteaza, in timpul razboiului din acest an, servicii de ambulante si spitale, prin care ajuta ranitii, facand rost si de medicamente. Prin “Societatea Regina Elizabeta”, infiintata in anul 1893, a tratat din proprie intiativa un numar de 17.000 de bolnavi anual si s-a asigurat ca acestia dispun de medicamente, implicandu-se in a ingriji familiile sarace.
Cand Regina Elisabeta a Romaniei a ajuns in tara, nu a ajuns intr-o tara foarte bine organizata, drumurile erau indoielnice, nu existau carti sau manuale de pe care tinerii sa invete si nici palatul regal nu era prea bine pus la punct. Constienta de importanta turismului, mai ales ca tara noastra nu se bucura de prea multi vizitatori, organizeaza o campanie de promovare a turismului, prin trenul Orient Express, care oprea la Sinaia si gazduia turistii la castelul regal.
Tot pentru a promova frumusetile tarii noastre, Regina Elisabeta a Romaniei participa la Expozitia Universala de la Paris in anul 1867, fiind prima data cand tara noastra a participat la aceasta expozitie. Ea a incurajat tinerii sa isi dezvolte pasiunea pentru mestesugurile nationale, organizand la castelul din Sinaia un astfel de centru, iar prezentarea, la expozitia din Paris a broderiile confectionate de talentatele romance a contribuit la promovarea unei bune imagini a tarii noastre. Din respect pentru portul national romanesc, imbraca costumele natinale, percepute pana atunci specifice taranilor, dand valoare acestor straie.
Regina Elisabeta a Romaniei se implica pentru a spori situatia materiala a Casei Regale, extrem de saraca, prin publicitate. Astfel, ea a fost protagonista unor reclame de tip testimonial care au aparut intr-o serie de ziare europene, obisnuind sa se fotografieze in fata masinii de scris pentru a face reclama unor firme ce produceau masini de scris, fiind prima persoana din lume care a aparut intr-o reclama publicitara de tip testimonial pentru a promova o companie producatoare de masini de scris. Bineinteles, aparitia in aceste reclame a ajutat la imbunatatirea veniturilor Casei Regale.
Regina Elisabeta a Romaniei este recunoscuta pentru sprijinirea tinerilor talentati, care doreau sa se afirme, sprijinindu-l financiar pe Vasile Alecsandri sau pe Nicolae Grigorescu. Este mereu implicata in activitatile oamenilor de cultura, incurajandu-i si infiintand un salon de cultura, la care au luat parte Titu Maiorescu, Elena Vacarescu, Vasile Alecsandri, George Enescu sau Mihai Eminescu, poetul pe care l-a apreciat foarte mult. Pentru fiecare tanar talentat s-a implicat in sprijinirea formarii lui, compozitorului George Enescu daruindu-i o vioara conceputa de italianul Amati si construindu-i special o sala de concerte.
In anul 1909, Regina Elisabeta a Romaniei vine in ajutorul orbilor, prin construirea, la initiativa sa, a “Azilului Orbilor Regina Elizabeta”, pe strada Luminoasa din Bucuresti, care exista si astazi. Sprijinita de Regele Carol, a oferit posibilitatea nevazatorilor sa studieze si sa aiba un acoperis deasupra capului. In calitate de scriitoare, s-a facut remarcata prin operele publicate in limbile germana, engleza si franceza, care au ajutat la cunoasterea Romaniei in strainatate. Este apreciata de Mark Twain sau de pictorul Vincent van Gogh, fiind apreciata pentru povestirile, basmele, poemele si romanele pe care le-a scris. Calitatea scrierilor sale a fost apreciata prin premii oferite de academii din lumea intreaga, fiind o scriitoare exceptionala.
Cu siguranta, realizarile Reginei Elisabeta a Romaniei sunt de o mare valoare, fiind o personalitate remarcabila, o regina devotata, o sustinatoare a culturii si o femeie de o marte sensibilitate, care s-a implicat in numeroase acte de caritate, pentru a le schimba viata oamenilor necajiti. Ea nu a fost iubita doar de artisti sau de intelectuali, ci de toti oamenii, saraci sau bogati, fiind indragita si de marinari, pentru vacantele de vara pe care le petrecea in Constanta. Avand construit un pavilion in port, de catre rege, aceasta obisnuia sa fluture o batista de matase alba de fiecare data cand un vapor parasea portul si ii recita un poem la portavoce.
Dupa moartea Reginei Elisabeta a Romaniei, la initiativa sindicatelor navigatorilor, a fost ridicata o statuie de bronz in marime naturala, care sa fie situata in fata Cazinoului din Mamaia. La 18 februarie 1916 se stinge din viata, in varsta de 73 de ani si este inmormantata in manastirea de la Curtea de Arges. O adevarata eroina a noastra, a fost o regina de care Romania avea nevoie si care ar trebui sa inspire femeile de pretutindeni, fiind un simbol al dragostei de tara, de popor, de cultura, asa cum este firesc pentru o regina intitulata “Mama Ranitilor” sau “patroana a culturii”.
