Gara fluvială din Brăila este una dintre clădirile de patrimoniu ale acestui oraş, fiind extrem de importantă acum mai bine de un secol, când transportul pe ape era unul dintre principalele mijloace de comunicare între localităţile de la Dunăre.
Între anii 1904 şi 1906, celebrul inginer constructor Anghel Saligny a construit ceea ce avea să devină simbolul portului din Brăila. Având în vedere că oraşul era un punct important pe traseul Dunării, era necesară construirea unei gări fluviale, care să ajute sutele de oameni ce se îmbarcau zilnic în vapoare. Pe atunci, transportul pe apă era atât de important pe cât este transportul în aer, astăzi.
Gara fluvială avea două săli de aşteptare, pentru oamenii bogaţi, care călătoreau la Clasa I şi pentru cei mai puţin avuţi, care nu-şi permiteau bilete decât la Clasa a II-a. Parterul clădirii conţinea şi casele de bilete, precum şi o toaletă publică. Etajul era destinat autorităţilor: aici, se găseau trei birouri, şi anume cel al căpitanului de port, cel al reprezentantului autorităţii navale şi Biroul Hidrografic Român.
Atunci când a început să fie folosită, Gara fluvială din Brăila era plină de pasageri, la orice oră din zi şi din noapte. Erau prezente toate categoriile sociale, de la cei îmbrăcaţi bine şi până la cei care îşi luaseră toate paporniţele pentru a se duce la rudele lor.
Importanța gării a început să dispară treptat, odată cu construirea primelor căi ferate şi a primelor şosele. Astfel, la mijlocul secolului al XX-lea, numărul pasagerilor scăzuse drastic, iar în anul 1995 a fost anulată ultima cursă, care ducea la Galaţi, pentru că nu a existat niciun călător.
În momentul actual, Gara fluvială din Brăila se află în proprietatea lui Gheorghe Antistescu, care deţine o cunoscută firmă în Brăila. Acesta a amenajat sediul firmei în interiorul gării, dar şi o locuinţă. Locuinţa se află la etaj şi este alcătuită din cinci camere. Înainte să o folosească, afaceristul a restaurat-o, încercând să readucă atmosfera pe care o crease Saligny.
De asemenea, a încercat să o introducă într-un circuit turistic, însă nu a mai reuşit. Ar fi dorit să le redea oamenilor posibilitatea de a pleca din gara din Brăila în nava „Borcea”, cu care se mergea înainte. Nava i-ar fi lăsat la Galaţi, de unde turiştii ar fi mers înapoi cu un tren cu locomotivă cu aburi, din secolul al XX-lea. Din păcate, deşi ar fi putut avea succes, planurile au fost anulate, din diverse motive.
Interiorul gării păstrează elemente originale care povestesc despre fluxul intens de mărfuri și pasageri care tranzitau orașul Brăila. De la pardoselile de lemn la tavanul decorat, fiecare colț al gării fluviale își spune propria poveste, aducând în prezent ecourile unei epoci de aur ale navigației pe Dunăre.
Astfel, Gara Fluvială din Brăila rămâne un punct focal în peisajul urban, oferind o perspectivă unică asupra istoriei și dezvoltării orașului ca un important centru comercial fluvial. O vizită aici este o incursiune în istoria vie a Brăilei și a Dunării, revelând straturi complexe de cultură și istorie.
