Hannibal, fiul lui Hamilcar Barca, a fost un comandant militar și tactician cartaginez considerat unul dintre cei mai talentați comandanți din istorie. Tatăl său a fost cel mai important comandant cartaginez în timpul Primului Război Punic. Hannibal a trăit într-o perioadă tensionată, în care Roma își stabilise supremația în fața celorlalte mari puteri ale lumii.

Hannibal s-a născut în Cartagina în jurul anului 247 Î.Hr. După înfrângerea Cartaginei de către romani în Primul Război Punic în 241, Hamilcar îl duce pe Hannibal în Spania. Aici îl face să jure ostilitate veșnică față de Imperiul Roman, jurământ de care nu avea să uite niciodată.

Hannibal Barca1

Pe când avea doar 26 de ani, îi este dată comanda unei armate. Pleacă să consolideze controlul cartaginez asupra Iberiei. Aici el se căsătorește cu Imilce, o prințesă iberică; cucerește sau se aliază cu numeroase triburi iberice. În 219 Î.Hr., Hannibal atacă orașul Saguntum, atrăgând furia romanilor și ducând la începerea celui de-al doilea Război Punic.

În primăvara anului 218 Î.Hr., Hannibal pornește un marș prin Pirinei spre Galia, cu o armată mare, mai mult de 100.000 de oameni și aproximativ 40 de elefanți de război. Pe drum, el întâlnește rezistență din partea forțelor locale aliate cu Roma.

Generalul roman Publius Cornelius Scipio a încercat să-l confrunte în apropiere de râul Ron, dar Hannibal trecuse deja și era în drum spre Alpi.

Trecerea Alpilor a reprezentat o foarte mare realizare militară pentru Hannibal. Pe lângă faptul că au înfruntat o vreme aspră, armata s-a confruntat cu atacuri de gherilă din partea triburilor indigene care puneau bolovani foarte mari în calea lor.

După mai mult de 6 luni de la plecarea din Iberia, Hannibal a reușit să traverseze Alpii, ieșind cu doar 20.000 de infanteriști, 6000 de cavaleriști și doar un singur elefant.

Următorii trei ani, armata lui Hannibal se luptă cu forțele lui Scipio pentru controlul asupra teritoriului italian. Toate luptele au fost duse cu doar puțin ajutor din partea Cartaginei. El a reușit să provoace pierderi foarte mari armatei romane în luptele de la Trebbia, Trasimene și Cannae. A ajuns foarte aproape de capitală înainte să se oprească. Hannibal nu avea suficient de mulți oameni pentru a împinge armatele romane iar Scipio nu avea o armată suficient de mare încât să-l poată înfrânge.

În tot acest timp, Roma își trimisese forțele în Iberia și în nordul Africii. Aici armatele romane au jefuit orașele și satele cartagineze pentru a le priva armatele de bunurile necesare continuării atacurilor.

Citește și:  Virginia Apgar – femeia care a revoluţionat medicina şi a inventat sistemul de evaluare a nou-născuților

Hannibal Barca11

În 203 Î.Hr., Hannibal abandonează campania romană și pleacă să-și apere țara. În 202 Î.Hr. armatele lui Hannibal și Scipio se întâlnesc în bătălia de la Zama. Acolo, spre deosebire de celelalte lupte de până atunci, forțele romane le depășesc pe cele cartagineze.

Pe lângă faptul că îi depășeau numeric, romanii au folosit trâmbițe pentru a speria elefanții, care panicați calcă în picioare trupele cartagineze. Armata lui Hannibal a fost împrăștiată. Cei mai mulți dintre oamenii săi au fost vânați și uciși de către romani.

Termenii romani pentru pace au fost extrem de duri pentru cartaginezi. Ei au redus semnificativ forța militară cartagineză și au cerut o sumă foarte mare de bani. De asemenea i s-a permis să păstreze doar teritoriile din nordul Africii, trebuind să renunțe la toate celelalte teritorii. Au fost forțați să-și predea flota romanilor și să declare că nu vor declara niciodată război fără permisiunea Romei.

În pofida pierderii suferite, Hannibal a fost ales magistrat și și-a petrecut următorii ani în politica cartaginezǎ. În acest timp, el a instituit alegeri pentru judecători militari.

Romanii deveniseră preocupați de puterea în creștere a lui Hannibal și în 195 Î.Hr. aceștia îi cer să se retragă din funcție. Hannibal fuge în Siria după ce oponenții săi din cadrul nobilimii cartagineze îl denunță romanilor pentru că l-ar fi încurajat pe Antiochus al III-lea al Siriei să pornească un război împotriva Romei.

Când armata romană înfrânge forțele lui Antiochus, unul din termenii păcii cereau ca Hannibal să fie predat. Pentru a evita această soartă, Hannibal fuge și se oprește în Bitinia. Aici obține o victorie navală împotriva flotei de la Pergam. El a fost apoi trădat romanilor.

Hannibal Barca11

Determinat să nu cadă pe mâinile dușmanilor sǎi, Hannibal s-a otrăvit. Înainte de a muri, lasă o scrisoare în care afirma :„Să îi scutim pe romani de anxietatea pe care au cunoscut-o de atât de mult timp, din moment ce ei cred că răbdarea lor le este încercată prea mult în așteptarea morții unui bătrân”.

Hannibal este considerat unul dintre cei mai mari generali ai antichității, alături de Alexandru cel Mare, Iulius Cezar, Scipio și Pyrrhus din Epirus. El a fost privit ca un strateg talentat de oameni, precum Napoleon Bonapoarte și Ducele de Wellington.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.