Îmbunătăţirea capacităţii creierului este un aspect prezent constant în cercetările ştiinţifice, dar şi în preocupările oricăruia dintre noi, dat fiind faptul că, inevitabil, în confruntarea cu stresul cronic, cu oboseala intelectuală, cu scăderea atenţiei, cu fenomenul de burnout, cu dificultăți în îndeplinirea sarcinilor complexe și cu o mulțime de alți factori destabilizatori, căutăm instinctiv să ne menţinem în formă, să facem faţă provocărilor de fiecare zi, din viaţa profesională sau personală.
Multă vreme s-a considerat, referitor la creierul uman, că este un organ static, care se dezvoltă şi se structurează la vârsta copilăriei şi adolescenţei, încetând să se dezvolte la maturitate, deteriorându-se treptat.
Tehnicile şi studiile moderne de neuroimagistică arată că acest excepţional organ – creierul uman – are capacitatea de a se modifica în mod constant, adaptându-și rețelele și structurile complexe pe măsură ce parcurgem noi şi noi experiențe, potențialul de ne a îmbunătăți cu adevărat funcțiile cognitive fiind uriaş.
Îmbunătăţirea capacităţii creierului – metode pe care nimeni nu ar trebui să le rateze
Îmbunătăţirea capacităţii creierului depinde de istoria personală şi de mediul specific fiecărei persoane. Neuroplasticitatea/ plasticitatea neuronală, una dintre cele mai importante descoperiri în domeniul neurostiintelor, arată că acest fenomen graţie căruia creierul se reconfigurează perpetuu, se manifestă pregnant încă din faza embrionară şi, ulterior, în timpul învăţării, fiecare individ isi schimbă comportamentul în funcție de situațiile întâlnite.
În plus, există un întreg halo de factori mici, simpli, pe care avem tendința să-i neglijăm și care totuși au potențialul de a duce la îmbunătăţirea capacităţii creierului. Iată câteva astfel de metode, pe care nimeni nu ar trebui să le rateze:
Nu ocoli situaţiile incomode!
Orice împrejurare în care te simţi inconfortabil îți va testa mintea în moduri care nu au mai fost experimentate până la cel moment. Mulți oameni sunt atât de mulțumiți în confortul lor încât au așteptări scăzute de la viață, ocolind orice provocare sau, mai rău, alţii se obişnuiesc să se lamenteze, pierzând sensul muncii lor, fără a încerca să rupă rutina, să-şi creeze noi obiceiuri, să se reinventeze, să-şi asume riscuri.
Dezvoltarea personală, implicit îmbunătăţirea capacităţii creierului, depinde de acţiunile fiecăruia, nu poate exista dezvoltare fizică sau intelectuală fără efort, iar efortul înseamnă muncă, asumare, renunţarea la plictiseală, frustrare și nemulțumire.
Acordă atenţie hobby-urilor!
Ori de câte ori apare un gând care îţi distrage atenția, nu-l alunga neapărat și încearcă să-l satisfaci. Dacă decizi să ignori distragerile, acestea se vor comporta ca niște “copii” care caută atenție și se vor “plânge” până când le vei lua în seamă. Trebuie să găsești echilibrul potrivit, stabilind limite.
Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Sheffield, Regatul Unit, a evidenţiat că practicarea unor hobby-uri a avut un impact pozitiv asupra stării de bine şi asupra stabilității carierei, prin generarea de resurse fizice şi prin îmbunătăţirea capacităţii creierului.
O condiţie importantă este aceea ca hobby-ul practicat să nu fie prea asemănător cu activitatea profesională, pentru că, dacă activitatea de timp liber are aceleași pretenții ca și munca desfăşurată, practicarea hobby-ului epuizează resursele. Efecte benefice clare se obţin atunci când încerci o activitate nouă, care să scoată mintea din rutină şi care are ca efect dezvoltarea de noi conexiuni neuronale.
Pentru îmbunătăţirea capacitaţii creierului, rămâi concentrat!
Concentrarea este capacitatea cognitivă de a-ţi canaliza atenția către o singură sarcină și de a fi absorbit pe deplin de aceasta. Cui nu i se întâmplă să citească pagini întregi şi să constate că nu a reţinut/ înţeles aproape nimic? Sau să nu “audă”, să fie absent mental, în cadrul unei întâlniri/ şedinţe, ignorând ceea ce se discută, pentru că, în minte, “aleargă” tot felul de gânduri despre lucruri aflate în aşteptare, îngrijorări etc.
Concentrează-te doar pe ceea ce speri să obții dintr-o situație sau alta, apoi gândeşte-te la cel mai bun mod de a ajunge acolo. Antrenează-ți concentrarea în acest fel, pentru a fi eficace în ceea ce contează, pentru a învăța lucruri noi, a atinge obiectivele și a performa într-o diversitate de situații. Ignoră trecutul, viitorul şi oamenii/ situaţiile neimportante din jurul tău. Concentrează-te doar pe ceea ce faci în acest moment, pe ceea ce încerci să rezolvi acum. Meditația poate fi o modalitate excelentă de disciplinare în acest sens.
Ignoră-ţi ego-ul!
Când este vorba de îmbunătăţirea capacităţii creierului, avem în vedere abilităţile, creativitatea, inteligenţa, memoria, obişnuinţa de a face conexiuni, nu “bunăstarea”, câştigul material, orgoliul. Ego-ul acționează conform principiului realității (principiu care presupune capacitatea minţii de a evalua lumea exterioară şi de acţiona în consecinţă asupra acesteia, nu conform principiului plăcerii).
Prin urmare, ego-ul încearcă să-și direcționeze energia și să-și satisfacă cerințele în conformitate cu imperativele respectivei realități, reprezintă ansamblul credinţelor care te împiedică să fii tu însuţi/ însăţi, se “teme” că nu va fi apreciat, validat, suferă din cauza dorinţelor neîmplinite. De aceea este necesar să ne amintim acest fapt, să rămânem calmi, concentraţi, pentru a ne îmbunătăţi capacitatea cognitivă.
Pune-ți viața în ordine!
Dacă îți lipsește ordinea într-o zonă a vieții tale, o vei simți în orice altă situaţie. Doar atunci când ești într-o formă foarte bună, atât fizic, cât și mental, îți vei putea folosi creierul la maximum. Este necesară, de asemnea, evitarea plictiselii, acest adevărat “mal du siecle” (“boală a secolului”), reflex al societăţii “consumiste”, generată frecvent de marile aglomerări urbane, în care se pierde adesea sensul existenţei.
Adolescenţii, mai ales, ar trebui învăţaţi să nu se plictisească, pentru ca o astfel de stare să nu devină obişnuinţă, să fie creativi, să-şi dezvolte pasiunile, să se autodepăşească, să-şi înfrângă inhibiţiile, temerile, anxietatea, reflex al unui “gol” interior.
Citeşte cât mai multe cărţi! Adună şi fă schimb de idei cu oameni inteligenţi!
Cititul este una dintre cele mai productive modalităţi pentru îmbunătăţirea capacitaţii creierului. Stimulează memoria şi creativitatea, contribuie la lărgirea orizontului cultural, la înțelegerea diferitelor noțiuni și culturi, la reducerea stresului. învățarea prin lectură va crește informațiile pe care le deține mintea ta, permițându-i să ia decizii mai bune.
Petrece mai mult timp cu jocuri de logică!
Mulți oameni de succes joacă bridge sau șah în mod regulat pentru a-și menține mintea ascuțită, pentru a se relaxa, dar şi pentru a se cultiva sau pentru a-și antrena creierul. Foarte utile şi distractive sunt şi puzzle-urile, integramele, orice jocuri de logică etc. Așa cum un sportiv trebuie să încerce sporturi noi pentru a-și consolida pregătirea, nu ezita să te antrenezi în exerciții în afara zonei tale de confort. Aceste activități diferite îţi vor permite să-ţi dezvolți abilitățile cognitive.
Îmbunătăţirea capacităţii creierului – Caută inovaţia!
Când cauţi inovaţie se întâmplă mai multe lucruri. În primul rând se creează noi conexiuni sinaptice, cu fiecare activitate nouă la care participi, crescând activitatea creierului. Inovaţia declanşează şi producţia de dopamină, care stimulează şi neurogeneza (crearea de noi neuroni).
Foloseşte-te de tehnologie!
Progresul tehnologic din epoca actuală poate fi un mod excepţional de creştere a potenţialului cognitiv. Informează-te, interacţionează, prin intermediul reţelelor sociale, cu alţi oameni şi vei putea vedea lucrurile din diverse perspective sau vei găsi soluţii noi pentru preocupările personale, la care nu te-ai fi gândit niciodată înainte.
În plus, sunt în plină ascensiune şi o serie de tehnologii pentru stimularea activității creierului, care funcţionează folosind câțiva electrozi poziționați în puncte strategice ale craniului. Aceste tehnologii oferă posibilități reale de modificare și îmbunătățire a funcționării psiho-cognitive a creierului nostru.
Alte modalităţi de neignorat pentru îmbunătăţirea capacităţii creierului
O dietă sănătoasă este crucială pentru un creier sănătos. Deși se ştie de mult timp că ceea ce mâncăm ne afectează corpul și felul în care arătăm, oamenii de știință continuă să descopere dovezi că ceea ce mâncăm joacă un rol enorm în sănătatea creierului nostru. Intestinul și creierul sunt strâns legate, iar atunci când ne concentrăm pe a oferi corpului nostru alimente hrănitoare, reuşim să avem grijă de ambele.
Există alimente care pot stimula abilitățile cognitive, cum ar fi: avocado, afine şi alte fructe de pădure, broccoli, ţelina, gălbenuşurile de ou, ulei de măsline, legume cu frunze verzi, ciocolată neagră, somon, nuci, turmeric etc. Alimentele pentru creier sunt cele care sunt bogate în antioxidanți, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale. Acestea oferă creierului energie și ajută la protejarea celulelor acestuia.
Bea mai multă apă! Pentru îmbunătăţirea capacitaţii creierului este nevoie de mult oxigen. Consumul a 1,5 – 2 litri de apă pe zi, pe lângă alte beneficii, permite o concentrație mai mare de oxigen în sânge, ceea ce oferă minții mai multă putere.
Îmbunătăţirea capacităţii creierului – Ghicitoarea lui Einstein
Ghicitoarea celor cinci case este un test publicat pentru prima dată în 1962, în revista “Life” şi este atribuită celebrului frizician şi matematician Albert Einstein, care ar fi formulat-o când era foarte tânăr. Unii consideră ca fiind necunoscută paternitatea acestei “enigme logice”, dar cert este că doar 2% dintre cei care încearcă să o rezolve reuşesc.
Testul constă într-o enigmă logică, implicând cinci case de culori diferite, fiecare locuită de câte o persoană cu o naționalitate și cu animal de companie diferite, plus o serie de indicii care descriu relațiile dintre acești factori. Scopul este să deduci, pe baza indiciilor, cine deține un anumit animal.
Acest tip de problemă logică este folosit adesea pentru a dezvolta abilitățile de gândire analitică, deductivă și de raționament logic, în special pentru a testa capacitatea cuiva de a extrage concluzii pertinente din informațiile disponibile și de a face conexiuni între diferitele elemente ale problemei.
Ghicitoarea lui Einstein
Există 5 case, de 5 culori diferite, aşezate în linie. În fiecare casă locuieşte o persoană de naţionalitate diferită. Cei 5 proprietari beau o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi au un animal de casă diferit. Nu există proprietari care să aibă acelaşi animal, să bea aceeaşi băutură sau să fumeze aceeaşi marcă de ţigări.
Britanicul locuieşte în casa roşie. Suedezul are câini. Danezul bea ceai. Casa verde se află în stânga celei albe. Proprietarul casei verzi bea cafea. Proprietarul care fumează ţigări Pall Mall are păsări. Proprietarul casei galbene fumează ţigări Dunhill.
Proprietarul casei din mijloc bea lapte. Proprietarul care fumează ţigări Blends locuieşte lângă cel care are pisici. Proprietarul care are un cal locuieşte lângă fumătorul de Dunhill. Proprietarul care fumează ţigări Bluemasters bea bere. Germanul fumează marca de ţigări Prince. Norvegianul locuieşte lângă casa albastră. Proprietarul care fumează Blends locuieşte lângă cel care bea apă.
Întrebarea este: Cine are un peşte ca animal de companie?
Cine este tentat să rezolve această problemă de logică şi să-şi verifice abilităţile poate găsi răspunsul corect mai jos şi să verifice după ce ajunge la propria soluţie:
Proprietarul casei numărul 4, care locuieşte în casa verde, este de naţionalitate german, fumează ţigări Prince, bea cafea, are ca animal de companie un peşte.
