La poalele muntiilor Himalaya se afla cea mai importanta atractie turistica din statul Bhutan, si anume manastirea Taktsang. Despre statul Bhutan, acesta se afla chiar la baza muntilor si se invecineaza la sud, est si vest cu India si la nord cu China. Statul a fost intemeiat in secolul al VIII-lea de populatia tephu, iar in secolul IX a fost ocupat de tibetani, care au impus si lamaismul ca religie de stat. Trecand de aceasta perioada, Bhutan recunoaste in secolul al VIII-lea suveranitatea chineza. Ca religie, Bhutan este in prezent singurul stat care are ca religie oficiala budismul Mahayana de tip Tibetan. In ceea ce priveste turismul, in Bhutanul nu a permis turistilor straini sa viziteze tara pana in anul 1961, iar in prezent autoritatiile inca controleaza fluxul de turisti straini.
Despre Manastirea Taktsang, legenda spune ca ar fi fost intemeiata in secolul 8, unde calugarul Guru Padmasambhava a zburat pe o tigroaica pana in pesterea manastirii, pentru a medita timp de trei luni. Oamenii credeau foarte mult in calugar, intrucat el reusise sa treaca toti pasii reincarnarii si sa ajunga pana la 8 reincarnari. Locul a ramas cunoscut pana in ziua de azi, iar locuitorii zonei l-au denumit “cuibul tigrului”. Chiar si numele manastirii, Taktsang, in limba tibetana, inseamna tot “cuibul tigrului”. O alta varianta a legendei spune ca sotia unui imparat a devenit discipola calugarului, in Tibet, apoi s-ar fi transformat in tigroaica, pentru a il putea duce pe Guru pana in locul actual pe care se afla Manastirea Taktsang.
Legendele populare se imbina astfel cu istoria potrivit careia al doilea conducator al Bhutanul, Tenzin Ragbye, a construit acest templu pe care l-a dedicat intr-adevar calugarului Padmasambhava, intrucat, in secolul 8, acesta s-ar fi reincarnat chiar in conducatorul Teznin Ragbye. Ca destinatie turistica, manastirea reprezinta una din cele mai exclusiviste zone de pe Terra, atat din pricina restrictiilor impuse de stat, dar si din pricina tarifelor foarte mari, care au ca scop in primul rand limitarea turistilor si abia apoi obtinerea de profit din turism. Un alt aspect, care o incadreaza ca zona turistica exclusivista, o reprezinta si locatia.
Manastirea Taktsang este situata pe o stanca deasupra vaii Paro, la altiudinea de 3120 de metri, iar manastirea privita din spatiu arata efectiv ca o fortareata. Accesul se face pe jos sau cu ajutorul unui catar sau a unui cal si acesta din urma este cel mai indicat mod de a urca pana la templu, pentru ca drumul dureaza in jur de doua ore. Ca structura, manastirea este alcatuita din patru temple si un adapost rezidential, construit si adaptat perfect la structura stancii pe care e construita. Din cele opt pesteri care o inconjoara, in patru accesul se face relativ usor, iar cele mai cunoscute sunt cele doua in care Guru a intrat prima data pe tigroaica si a doua unde a meditat. De aici, el a transmis mai departe calugarilor cum sa fie construita manastirea Taktsang, iar despre ea se zicea ca este agatata atat de periculos, incat pare ca sta agatata de partea laterala a muntelui ca o soparla.
Toate cele patru temple, precum si resedinta sunt inteconectate intre ele prin diverse puncte de acces sau prin scari de legatura.De asemenea se gasesc si cateva poduri de lemn, destul de subred, in punctele de acces sau intre scari, pentru a putea trece dintr-o parte in alta. Fiecare cladire in parte are cate un balcon care ofera o priveliste extraordinara a vaii Paro, iar in templul cel mai inalt exista o statuie a lui Buddha. Multitudinea de picturi din fiecare cladire imbogatesc manastirea Taktsang, deoarce fiecare in parte reprezinta o parte din istoria cladirii, a locului si a calugarilor care au locuit acolo. Insasi manastirea are o istorie antica de scripturi a calugarilor care au locuit si si-au lasat amprenta in aceasta minune a lumii.
In prezent, imaginea manastirii dateaza din anul 1692, dupa ce Guru Padmasambhava a sfintit locul si l-a desemnat ca fiind sacru. Ce nu se stie este ca in 1998, pe 19 aprilie, un incediu devastator, care nu se stie nici pana in ziua de azi de unde sau de la ce a pornit, a mistuit principalul complex al manastirii, unde se aflau numeroase picturi, artefacte si statuete de o valoare inestimabila. Singura supozitie a incendiului este ca acesta a pornit de la o lampa uitata aprinsa si agatata pe una din perdele.
Manastirea a fost restaurata intr-un timp destul de scurt, urmand planurile arhitecturale initiale, insa ceea nu s-au mai putut recupera au fost picturile si sculpturile originale, pentru ca nici un artist al vremii nu a reusit sa le restructureze. De aceea pierderea a fost majora si din pacate, ireversibila. Costul total al restaurarii a fost evaluat la 135 de milioane de rupii indiene, o suma destul de mare pentru statul Bhutan, insa pentru ei ceea ce primeaza este patrimoniul cultural, iar manastirea Taktsang este reperul cultural de referinta al statului Bhutan.
Ca si curiozitate, Bhutan este singurul stat din lume unde se masoara fericirea nationala bruta, lucru deloc surprinzator deoarece linistea pe care o ofera o vizita la manastirea Taktsang reda pacea si linistea interioara oricarui om.
