Mormântul lui Mihai Viteazul este unul dintre obiectivele turistice ale oraşului Turda. Deşi a stârnit multe controverse de-a lungul timpului, mulţi susţinând că domnitorul Ţării Româneşti nu a fost îngropat aici, cei mai mulţi specialişti sunt de părere că locul este veritabil.
Moartea lui Mihai Viteazul a fost una violentă. Sfârşitul domniei sale a venit odată cu forţarea lui de a deveni un pribeag. Cu toate acestea, nu s-a dat niciodată bătut, ci a continuat să lupte pentru recuperarea Ţării Româneşti.
Problema era că Sigismund Bathory revenise pe tronul Transilvaniei, iar pe tronul Moldovei urcase Simion Movilă – niciunul dintre aceştia nu se află în relaţii bune cu domnitorul muntean. Însă, deşi fusese alungat, Mihai Viteazul a reuşit să îi detroneze pe amândoi şi să readucă speranţa în ceea ce priveşte unirea provinciilor româneşti.
Însă acest lucru nu era pe placul Imperiului Habsburgic, condus atunci de Rudolf al II-lea. Deşi la un moment dat Mihai Viteazul apelase la împărat şi acesta din urmă acceptase să îl ajute, în cele din urmă împăratul decide să îl înlăture pe domnitor definitiv.
Astfel, în anul 1601, în noaptea dintre 9 şi 10 august, generalul Gheorghe Basta îl omoară pe Mihai Viteazul, decapitându-l. Capul este înmormântat la Mănăstirea Dealu, la 6 kilometri de Târgovişte unde, pe o lespede, scrie „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei.”
Mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda adăposteşte trupul domnitorului, fiind amplasat exact în locul în care a fost acesta omorât. După moartea sa, Doamna Stanca, soţia domnitorului, a primit acordul lui Gabriel Bathory de a ridica o capelă în memoria bărbatului pe care l-a iubit.
Dar aceasta a fost distrusă de naţionaliştii maghiari, pe locul său fiind ridicată, abia în anul 1923, o troiţă de lemn. Aceasta a fost construită de Comitetul Femeilor Române din Turda, după ce regele Ferdinand I şi-a exprimat regretul că nu există în acel loc niciun monument în cinstea marelui voievod.
Ridicarea troiţei de lemn a fost sprijinită şi de Societatea Monumentelor Istorice din Bucureşti, iar astăzi ea se afla în Muzeul de Istorie al localităţii Turda. Mormântul lui Mihai Viteazul, în forma pe care o are astăzi, datează din anul 1977, monumentul fiind realizat de sculptorul Marius Butunoiu.
Mormântul consta într-un obelisc de 1601 metri (cifra 1601 reprezentând anul în care a murit domnitorul), realizat din beton armat şi travertin de Rușchița. Obeliscul are trei laturi, fiecare dintre ele având una din stemele principatelor române. Stemele şi placa mormântului au fost realizate din marmură albă de Simeria, fiind operele lui Vasile Rus Batin.
Mormântul lui Mihai Viteazul poate fi văzut în orice moment al zilei, aflându-se într-un loc public. Lângă el, se află Biserica Mihai Vodă, sfinţită în anul 2005, copie a Bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a domnitorului valah.
Anual, la mormântul lui Mihai Viteazul se desfășoară ceremonii și omagii, atrăgând nu doar istorici și cercetători, ci și școli și grupuri turistice. Aceste evenimente sunt momente de conștientizare și educație despre istoria României, subliniind importanța păstrării memoriei colective.
În apropierea mormântului, Turda oferă și alte atracții turistice, inclusiv acces la Salina Turda, ceea ce face din oraș o destinație atrăgătoare pentru un spectru larg de vizitatori, de la cei interesați de istorie și cultură la cei în căutare de relaxare și tratament.
