Reprezintă un obiectiv turistic de ordin cultural și istoric, fiind găzduit într-o clădire foarte veche. Actualul sediu al muzeului Drostdy a fost construit în orașul Swellendam de către muncitorii companiei olandeze a Indiilor de Est, în anul 1747. Numele „drostdy” provine din limba olandeză și înseamnă reședință oficială. Inițial fusese construit pentru magistrații de la Colonia Capului, însă de-a lungul vremii, clădirea și-a schimbat funcția și chiar și înfățișarea, pentru a răspunde cât mai bine unor alte necesități sociale.
Începând cu 1747, clădirea muzeului Drostdy a fost ani la rând cea mai importantă și elegantă construcție din oraș. Stilul arhitectural este cel tipic olandez, de la Colonia Capului, și s-a păstrat până în zilele noastre contribuind la valoarea istorică a muzeului.
Primul magistrat care s-a bucurat de clădirea Drostdy, atât ca sediu oficial, cât și ca locuință privată, a fost Johannes Rheinus. Avea în subordine un secretar, un temnicer, un grup de juriști și mai mulți sclavi.
Între 1812 și 1825, clădirea a trecut prin lucrări de extindere, ajungând să își dubleze practic suprafața.
Din 1827, clădirea a fost preluată de un comisar civil. Datorită ocupației britanice, magistratura orașului și-a pierdut consiliul de juriști care funcționa în cadrul clădirii Drostdy, iar construcția a încăput exclusiv pe mâna britanicilor. Aceștia i-au adus unele modificări minore, iar de atunci și până astăzi construcția și-a menținut înfățișarea originală. În 1846, proprietatea a fost scoasă la vânzare de către guvernul din Colonia Capului și împărțită între mai mulți proprietari. șapte ani mai târziu, familia Steyn reușea să intre în posesia clădirii Drostdy și să o transforme în locuință privată. A fost moștenită din generație în generație până în anul 1939 când guvernul Uniunii Africii de Sud a cumpărat-o cu scopul de a deschide înăuntrul ei un muzeu istoric.
Actualul muzeu Drosty cuprinde nu doar clădirea de la 1747, ci și grădina în stil olandez din jurul său plus câteva imobile istorice, construite cam în aceeași perioadă de timp, conform modelului arhitectural al Coloniei Capului. Este vorba despre birourile secretariatului, o moară, o temniță și câteva terase (Ambagswerf) ce serveau unor scopuri diverse, în aer liber. Ferma Zanddrift a fost construită de Louis Botha, imediat după înființarea orașului Swellendam și ulterior moștenită de fiica sa. Fiind în vecinătatea proprietății Drosdty, ea a fost achiziționată de consiliul de administrație al muzeului și inclusă în clădirile istorice deschise publicului. În prezent însă, în interiorul construcției a fost amenajat un restaurant cu specific sud african.
Spre finalul secolului al XIX-lea, în apropierea proprietății Drostdy a fost construită o altă locuință superbă, casa Mayville, în stilul arhitectural victorian, dispunând de o grădină interioară fermecătoare. Casa Mayville face parte, în prezent, din complexul de clădiri al muzeului Drostdy.
Muzeul Drostdy păstrează aspectul unei construcții foarte vechi. Are acoperiș din paie și o arcadă deasupra ușii principale, în timp ce pereții reprezintă un amestec de lut și cărămizi prinse cu mortar. Una dintre încăperi, cea care a servit inițial ca și salon principal, dispune de o podea fermecătoare, ce imită aspectul de gresie de marmură, deși la origine este vorba despre o simplă pardoseală din ipsos, frumos pictată.
Grădina de trandafiri a muzeului Drostdy este preferata turiștilor. Se află în capătul proprietății si a fost amenajată după modelul olandez specific caselor din Colonia Capului. A servit și ca teren pe care se cultiva vița de vie și ca suprafață de livadă. Fructele și vinul erau folosite atât pentru uzul proprietarului, cât și pentru hrana zilnică a prizonierilor întemnițați aici. În prezent, grădina este una dintre principalele atracții turistice ale muzeului Drostdy.
Colecțiile muzeului constau în principiu în mobilier clasic, de secol XIX. Sunt expuse mai multe piese de mobilă, aparținând unor perioade de timp diferite și unor stiluri variate, în funcție de cetățenia foștilor proprietari – olandezi și britanici.
Mobila de secol XIX este în stil baroc, foarte popular în Colonia Capului, la acele timpuri, un stil bogat în ornamentații, detalii și forme curbe, simetrice. Picioarele pe care se sprijină canapelele, scaunele și mesele sunt inspirate de forma labei de leu, care sugerează putere și măreție. În cadrul muzeului Drostdy, au fost expuse un dulap masiv și mai multe scaune în stil baroc.
Spre finalul secolului XIX, în Colonia Capului se purta stilul neoclasic, rafinat, monumental, iar piesele de mobilier erau decorate cu numeroase accesorii ce aminteau de vechii greci și de măreția Imperiului Roman.
Deodată cu apariția coloniștilor britanici, până și stilul mobilierului folosit în orașul Swellendam a avut de suferit. S-a impus stilul Regency, cu forme și linii drepte ce evită rotunjimile. Decorațiunile par inspirate de egiptenii antici, iar ornamentele evocă caracteristicile unor simboluri precum grifonii, capul de leu sau diverși zei puternici. Totuși, în peninsula Capului, acest stil britanic Regency s-a manifestat într-o manieră ceva mai simplă și modestă decât cea tipică continentului european.
De-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, mobilierul era făcut din lemnul Africii de Sud. Foarte rar se aducea lemn din Europa. Principalele materiale erau lemnul galben și lemnul de pomi fructiferi din zona Coloniei Capului.
Din cadrul colecțiilor muzeului Drostdy fac parte piese de mobilier baroc, neoclasic și Regency, dispuse în fostele dormitoare care serveau încă de atunci ca și camere de primire a oaspeților, pe perioada balurilor. Este vorba despre canapele, fotolii și chiar și un pat. A fost mobilată până și o mică încăpere ce servea ca și cameră de toaletă. Acolo, turiștii pot admira, de asemenea, piese foarte vechi: un dulap cu oglindă, un lavoar cu ulcior și o baie de picioare.
În ce privește încăperile ce serveau ca bucătării, muzeul Drostdy le-a ocupat cu colecții de uz casnic: ustensile de gătit, un cuptor de pâine și o bară de fier pe care erau atârnate cănile și capacele de bucătărie. S-a păstrat până și scara de lemn interioară ce ducea spre podul bucătăriei, unde erau depozitate fructele, legumele și carnea afumată a proprietarilor. În schimb, cămara avea rol de încăpere frigorifică și acolo se țineau lactatele și dulciurile.
O colecție deja faimoasă a muzeului Drostdy este cea de tablouri înfățișând diverse portrete ale unuia dintre guvernatorii Coloniei Capului, Hendrik Swellengrebel, cel care a dat, de altfel, numele orașului de care aparține muzeul Drostdy. Portretele au fost donate acestui centru de însăși urmașii guvernatorului, aflați în Olanda.
Muzeul Drostdy din Swellendam este un obiectiv turistic fascinant, pentru că introduce pe turiști în atmosfera tihnită a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, când viața coloniștilor se caracteriza prin bogăție, relaxare, bucurie de a trăi.
Muzeul este deschis publicului între orele 9.00 și 16.45 de luni până vineri. Intrarea se face contra cost.