Se găseşte în oraşul Pretoria din provincia Gauteng, Africa de Sud, şi reprezintă chiar fosta locuinţă privată a preşedintelui sud african Paul Kruger. Este considerată o adevărată atracţie pentru turiştii din întreaga lume, datorită vechimii sale şi personalităţii celui care i-a fost proprietar.
Ca şi locuinţă personală, muzeul Kruger din Pretoria a fost una dintre primele clădiri înălţate în oraşul Pretoria. Construcţia ei a început în 1884. Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, au fost desemnaţi arhitectul Tom Claridge din republica Orange şi constructorul Charles Clark, din Pretoria. Având în vedere importanţa celui pentru care se clădea această casă, în timpul lucrărilor s-au folosit cele mai bune materiale şi s-au depus eforturi suplimentare în ce priveşte calitatea. Astfel, casa a fost ridicată din ciment, însă un amănunt interesant este că la acea dată, cimentul era de natură destul de slabă, astfel că Tom Claridge şi Charles Clark au ales să înlocuiască componentele cimentului, folosind în loc de apă, lapte.
Actualul muzeu Kruger a fost nu doar una dintre primele construcţii din oraşul Pretoria, dar a fost şi una dintre primele clădiri care au beneficiat de curent electric. Niciun efort nu a fost precupeţit pentru a mulţumi pe Paul Kruger, viitorul proprietar.
Spre exemplu, arhitectul Tom Claridge a prevăzut pentru această locuinţă întrerupătoare electrice din alamă. Erau de provenienţă nemţească, marca Dunkel – Licht. Se spune că producătorul acestor întrerupătoare de alamă era Siemens & Schuckert, angajaţii acestuia fiind şi cei care le-au instalat. La ora actuală, aceste întrerupătoare nu mai sunt însă în funcţiune, în cadrul muzeului locuinţă Kruger.
Unele detalii s-au păstrat, prin grija curatorilor muzeului ori au fost înlocuite cu obiecte ce reprezintă copii fidele ale celor folosite de preşedintele Paul Kruger de-a lungul şederii sale. Spre exemplu, tavanul nu este cel original, în schimb arată ca pe vremea lui Kruger, într-o combinaţie de culori interesantă – alb şi auriu.
Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru covorul din salonul de recepţie al muzeului locuinţă Kruger. Cel care se află astăzi expus este identic cu cel folosit de preşedinte. Curatorul muzeului Kruger a ţinut ca atmosfera să fie cât mai autentică, astfel că acest covor a fost ţesut în anul 1974 la Londra, de către exact acelaşi producător al covorului original.
Principala preocupare a fost ca turiştii care vizitează muzeul Kruger să aibă impresia că Paul şi Gezina Kruger se pot întoarce oricând acasă. În acest sens, atmosfera încearcă să redea personalitatea proprietarilor săi, dar şi să reflecte epoca istorică în timpul căreia aceştia au trăit în Pretoria.
Timp îndelungat, s-au efectuat cercetări foarte amănunţite pentru ca interiorul să fie refăcut cât mai fidel. Un aspect important l-a reprezentat mobilierul. Cel iniţial nu s-a păstrat, astfel că au trebuit identificate tot felul de piese de mobilă, urmând ca acestea să fie comandate special pentru a deveni parte integrantă a muzeului Kruger.
S-au făcut şi unele adaosuri, în sensul unor detalii inspirate nu din realitatea conjugală a soţilor Paul şi Gezina Kruger, ci de dragul reconstituirii istorice. Ţinând cont de rolul politic şi istoric jucat de Paul Kruger în trecutul Africii de Sud, curatorul muzeului Kruger a încercat să creeze o atmosferă care să ducă pe turişti înapoi în timp şi să-i ajute să înţeleagă o serie de evenimente istorice prin prisma unor amănunte aproape personale.
Un alt obiectiv al muzeului Kruger este de a reflecta cât mai clar personalitatea şi stilul de viaţă al fostului preşedinte sud african.
Cele mai importante încăperi sunt:
– Salonul doamnei Gezina Kruger. Fosta primă doamnă obişnuia să coasă foarte mult. Salonul ei este astăzi prevăzut cu o maşină de cusut, aşezată într-unul din colţurile salonului, iar micile detalii care îl înconjoară dau senzaţia că stăpâna se poate oricând întoarce să îşi continue lucrul manual. Masa pe care se află maşina de cusut este acoperită cu accesoriile tipice acestei activităţi. Până şi un obiect personal, ce i-a aparţinut Gezinei Kruger a fost adus în muzeul Kruger: o cutie de cusut, având imprimat Colosseum-ul pe capac. Această piesă a fost donată muzeului de către una dintre nepoatele doamnei Kruger şi aşezată pe masa de cusut din salonul acesteia.
– Salonul lui Paul Kruger. Reprezintă una dintre cele mai importante încăperi ale locuinţei muzeu şi asta pentru că preşedintele avea casa deschisă pentru tot soiul de oaspeţi de renume naţional şi internaţional. Mereu se afla câte cineva în vizită de protocol sau vizită de lucru. Majoritatea consultaţiilor politice ale preşedintelui Paul Kruger s-au desfăşurat în acest salon. Din cauza numeroşilor invitaţi, această încăpere este prevăzută cu mult mai multe elemente de mobilier, spre diferenţă de un salon obişnuit. De mare preţ este masa de lucru a preşedintelui Paul Kruger.
În jurul ei s-au aflat oameni foarte importanţi din trecutul Africii de Sud, precum John Cecil Rhodes, John Merriman, Mark Twain, Henry Stanley sau Michael Stein. Fiind un cuplu de oameni religioşi, soţii Kruger dispuneau chiar şi de un armoniu, (un soi de orgă micuţă, de uz privat), care îi ajuta să intre mai uşor în atmosfera religioasă din timpul orelor de rugăciune. Acest armoniu poate fi admirat în salonul preşedintelui Kruger. Până şi dispozitivele cu care cei doi soţi îşi încălzeau casa este expus vederii. Este vorba despre un soi de aparat electric din fier. Evident, din salonul preşedintelui Kruger nu puteau lipsi câteva statuete reprezentându-i bustul. Au fost aduse câteva astfel de obiecte tocmai din Franţa. Salonul dispuse şi de un portret în ulei al lui Paul Kruger, realizat de pictorul Adamson, dar şi de un obiectiv decorativ din bronz suflat în aur, sub forma unui vultur. Această statuetă i-a fost făcută cadou preşedintelui de către un grup de americani.
– Birourile muzeului Kruger sunt două la număr şi se găsesc în aripa de vest a clădirii. Primul birou se pare că ar fi reprezentat secretariatul, în timp ce al doilea era biroul de lucru al lui Paul Kruger. Deseori, în birou, fostul preşedinte se retrăgea şi atunci când dorea să mediteze la anumite probleme, departe de membrii familiei sale. În aceste birouri a funcţionat primul telefon instalat în Pretoria.
– Dormitorul matrimonial. Conţine un dressing impresionant, deşi o mare parte dintre lucrurile personale ale preşedintelui Paul Kruger erau depozitate într-un cufăr aflat în apropierea patului.
– Alte dormitoare arată ceva mai puţin impozant. Este vorba despre unele încăperi pe care le foloseau ca dormitoare copiii şi ulterior nepoţii cuplului prezidenţial. La un moment dat, aici au petrecut nopţile şi unii dintre oaspeţii politici ai lui Paul Kruger.
– Salonul unde se servea masa a fost reconstituit fidel. În realitate, marea parte a mobilierului a fost distrusă, însă personalul muzeului a reuşit să identifice stilul elementelor şi să comande câteva piese identice, astfel că acest salon pare astăzi să fi fost chiar cel folosit de Paul Kruger. Salonul era prevăzut cu uşi franţuzeşti şi consta într-o verandă şi o bucătărie amenajate în ultima încăpere a clădirii.
– Până şi cămara a fost păstrată în cadrul muzeului Kruger din Pretoria. În încercarea de a reda cât mai fidel atmosfera, cămara este prevăzută cu numeroase ustensile, tipice acelor vremuri.
– Veranda casei este străjuită de două statuete superbe, reprezentând doi lei. Au fost primite cadou de către Paul Kruger cu ocazia aniversării zilei sale de naştere în anul 1896.
Muzeul Kruger din Pretoria a reprezentat locuinţa privată a lui Paul Kruger şi a familiei sale în perioada anilor 1884 – 1900. Muzeul a fost deschis publicului în 1934, iar în 1937 a fost declarat monument naţional.
În prezent, poate fi vizitat zilnic, între 8.30 şi 16.30, contra unei taxe.
