Localizat la intrarea în orașul Sighet, pe drumul dinspre Baia Mare, Muzeul Satului Maramureșean se alătura în anul 1981, Muzeului Etnografic al Maramureșului ca o secţie în aer liber. S-a constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, fiind opera comună a domnului Francisc Nistor şi a actualului director al instituţiei, domnul Mihai Dăncuş.
Prin structura sa, creează impresia unui sat tipic maramureșean. Uliţe drepte (principale) şi întortocheate, poteci şi „prilazuri” alcătuiesc structura intimă a aşezării şi converg ca în toate satele maramureşene, spre biserică.
Pentru casele expuse în muzeu s-a folosit lemn cioplit de meșterii din zonă și ilustrează locuințe tipice slave, evreiești, maghiare, germane și românești din secolele al XVII – lea și al XVIII – lea. Acestea sunt păstrate în condiții foarte bune, atât în interior, cât și pe exterior, împreună cu motivele originale de pe uși și inscripțiile în chirilică și arabă.
Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmației este un muzeu zonal. având ca arie de reprezentare provincia istorică Maramureşul. Structura actuală a muzeului îl încadrează ca tip în rândul complexelor muzeale care sunt reprezentative la nivel naţional pentru fiecare provincie istorică a ţării: Muzeul Moldovei la Iași, Muzeul Bucovinei la Suceava, Muzeul Olteniei la Craiova, Muzeul Banatului la Timişoara, Muzeul Ţării Crişurilor la Oradea, Muzeul Transilvaniei la Cluj Napoca şi altele.
Se deosebeşte de muzeele create pe structurile administrativ teritoriale, adica muzeele județene, care în general sunt eterogen constituite.
Muzeul funcţionează ca un complex muzeal cu dominantă etnologică (muzeu cu expunere pavilionară şi muzeul în aer liber), dar şi cu secţii de istorie-arheologie, istoria culturii şi memorialistică, ştiinţele naturii, galerie de artă şi mai multe conservări „in situ”, ca puncte muzeale în principalele subzone ale Maramureşului.
Acesta funcţionează pe baza unui Regulament de ordine interioară aprobat, sub îndrumarea logistică a Direcţiei Muzeelor din Ministerul Culturii având ca verigă Direcţia pentru cultură, culte și patrimoniul judeţului Maramureș.
El este cea mai mare și mai complexă prezentare din România satului tradițional maramureșean și a elementelor de tehnică populară din această zonă. Ideea de bază a muzeului este gruparea gospodăriilor în jurul bisericii, la fel ca în satele din județ, toate ulițele ducând spre aceasta. Biserica, ridicată în anul 1621 la Oncești este amplasată pe o colină de unde domină întreg „satu”’, reafirmându-și rolul de element central în viața comunităților din zonă.
În muzeu, sunt expuse peste 30 de gospodării – cele mai vechi datând din secolul al XVI – lea cu anexele și instalațiile tradiționale – grănar, grajd, fântână, presă de ulei, căruță – iar unele din case au mobilierul și dotările originale – cuptorul, oalele, ustensilele din bucătărie, războiul de țesut, leagănul copiilor.
Vizitatorii vor remarca stilul diferit de constructie a caselor și anexelor care variază în funcție de regiunea de unde gospodăria provine, dar și în funcție de secolul construcției. Astfel, pot fi admirate case din zona Borșa, Ruscova, Mara-Cosau, Câmpulung la Tisa, Săpânța sau Valea Izei, printre acestea găsindu-se și locuințe maghiare, evreiești sau ucrainene.
Muzeul este deschis de marți până duminică, de la 10.00-18.00, în lunile aprilie-septembrie și 08.00-16.00 în lunile octombrie-martie.
Muzeul cuprinde diverse tipuri de construcții caracteristice zonei Maramureșului, de la case cu poartă maramureșeană specifică până la biserici de lemn și mori de apă, fiecare piesă fiind restaurată și întreținută pentru a reflecta cât mai fidel posibil originalul.
