Muzeul Vrancei este cel mai important muzeu al judeţului Vrancea, având incluse în repertoriul său nenumărate obiecte importante pentru istoria acestui ţinut. Sediul principal se află în Focşani, pe Bulevardul Gării, la numărul 5.
Muzeul a fost înfiinţat în anul 1931, cu ocazia împlinirii a 40 de ani ai Congresului Ligii Culturale. S-a numit iniţial Muzeul Regional al Putnei, iar primul sediu a fost casa profesorului Alexandru Georgiade. Acesta era directorul Liceului „Unirea” şi lui i-a aparţinut iniţiativa amenajării unui muzeu.
Fondurile au fost strânse în urma unei conferinţe, iar muzeul a fost dispus în trei camere. Interesul pentru acest muzeu a fost de la bun început unul mare: tot în anul 1931, muzeul a primit o sumă mare de bani pentru a amenaja o expoziţie de etnografie.
Douăzeci de ani mai târziu, a luat fiinţă Muzeul de Istorie şi Etnografie, care adunase atât de multe exponate, încât expoziţia etnografică de la Muzeul Regional al Putnei trebuia mutată într-un sediu nou. Câţiva ani mai târziu, a fost organizată o expoziţie permanentă de istorie şi arheologie, pe lângă cea de etnografie.
În anul 1966, ia naştere Muzeul Unirii, care împrumutase exponate din alte oraşe pentru a putea fi deschis publicului. A urmat o reorganizare a parimoniului muzeistic din Focşani, care şi-a împărţit secţiile pe perioade istorice.
În anul 1979, muzeul primeşte încă un spaţiu, în care amenajează o expoziţie bazată pe portul popular din Vrancea, pe ocupaţiile tradiţionale ale oamenilor din această zonă şi pe ţesăturile realizate de ţărani. În acelaşi an, muzeul se uneşte cu Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi împreună încep să fie cunoscute sub numele de Complexul Muzeal Judeţean Vrancea. Abia în anul 1994 muzeul şi-a luat numele de astăzi – Muzeul Vrancei.
Muzeul este alcătuit din urmtoarele secţii:
Secţia de Istorie: Exponatele din această secţie sunt dispuse astfel încât să oglindească evoluţia societăţii umane. Perioadele istorice reprezentate sunt preistoria, antichitatea, evul mediu, continuând până în secolul al XX-lea, prima jumătate.
Vizitatorii descoperă rezultatele săpăturilor arheologice de la Cândeşti, Pădureni, Bordeşti şi alte aşezări, dar şi obiecte de ceramică, ocupaţii meşteşugăreşti sau obiecte de cult. Sunt prezentate şi cele mai importante lăcaşuri religioase din Vrancea, dar şi evenimente ca Unirea din 1859 sau Războiul de Independenţă din 1877.
Secţia de etnografie: Această secţie a Muzeului Vrancea există încă din 1978 şi a avut, încă de la bun început, scopul de a reflecta importanța patrimoniului etnografic al Vrancei. Secţia este, de fapt, un muzeu al satului în aer liber, deoarece este organizată în Pădurea Petreşti, sub forma unui sat tradiţional.
Secţia cuprinde mai mult de 70 de construcţii şi este împărţită în două sectoare – instalaţiile ţărăneşti, respectiv gospodăriile şi construcţiile de interes public. În zona instalaţiilor ţărăneşti se pot vedea pive, mori sau joagăre, în timp ce în al doilea sector sunt prezente şcoli sau primării.
Gospodăriile au fost, la rândul lor, împărţite pe tipuri (case de munte sau case de lemn) şi pe zone (şes, deal şi montan). Secţia are în posesie mai mult de şase mii de obiecte tradiţionale.
Secţia de Ştiinţele Naturii: A luat naştere datorită profesorului Anghel Bârdan, care şi-a donat colecţiile personale. Secţia a luat fiinţă în anul 1948, iar 20 de ani mai târziu deja avea în componenţa un mic zoo, dar şi un spaţiu modern în care erau expuse ecosisteme specifice Vrancei. Aici, a luat fiinţă primul acvariu din Focşani, care are 16 acvarii şi nouă bazine.
De asemenea, muzeul deţine o impresionantă colecţie de păsări, organizată în expoziţia denumită „Minunata lume a păsărilor”. Există şi o expoziţie cu numele „Vânat şi trofee de vânătoare”, iar totalul exponatelor secţiei depăşeşte 50.000 – secţia deţine şi colecţii de insecte, plante şi mineralogie.
Pe lângă aceste secţii, Muzeul Vrancei are în componență şi mausolee şi case memoriale. Acestea sunt:
Mausoleul de la Mărăşeşti – A fost construit în anul 1923, chiar pe locul în care, cu 6 ani mai devreme, avea loc lupta de la Mărăşeşti din cadrul Primului Război Mondial. În interiorul lui se găsesc 154 de cripte individuale, 9 cripte comune, sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, o mică biserică şi „Muzeul luptelor de la Mărăşeşti”.
Mausoleul de la Mărăşti – A fost ridicat pentru a sărbători prima victorie a românilor în Primul Război Mondial. Piatra de temelie a monumentului a fost pusă în anul 1928, iar iniţiativa a aparţinut generalilor şi ofiţerilor din Armata a 2-a. În subsolul mausoleului, se află câteva cripte şi sarcofagele unor generali, dar şi un muzeu cu o expoziţie de arme şi armament.
Mausoleul de la Soveja – A fost construit în anul 1929, în memoria celor care au murit în lupta de pe Valea Șușiței. Are un osuar, pentru ostaşii necunoscuţi, şi cripte pentru ostaşii români şi ruşi.
De asemenea, în Muzeul Vrancei sunt incluse şi casele memoriale Ion Roată şi Alexandru Vlahuţă.
Muzeul găzduiește și o colecție impresionantă de artă plastică, cu opere semnate de artiști locali și naționali, reflectând tradițiile și influențele culturale ale regiunii. Tablourile și sculpturile nu doar că îmbogățesc experiența vizuală, dar ajută și la înțelegerea contextului artistic al Vrancei.
Pe lângă expozițiile permanente, Muzeul Vrancei organizează frecvent expoziții temporare și evenimente culturale, oferind o platformă pentru dialog și educație. Aceste inițiative atrag atât comunitatea locală, cât și vizitatori din alte regiuni, consolidând rolul muzeului ca centru cultural vital.
