Neuronii intestinali şi cele mai recente cercetări în domeniu arată că vor trebui abandonate o serie de “adevăruri” ştiinţifice tradiţionale şi de mituri false referitoare la felul în care funcţionează organismul uman, în general, sistemul nostru digestiv, intestinele în mod special. Au devenit deja recurente, în ultimii ani, afirmaţii de felul: inima este “al doilea creier”, iar neuronii intestinali – “al treilea creier” sau invers.

Cert este că există părţi ale corpului uman care conţin un “sistem nervos” independent de creier şi foarte bine dezvoltat, care au propria “inteligenţă”, atfel încât nu reprezintă numai nişte organe, care funcţionează automat, inerţial, coordonate exclusiv de “primul creier”. Studii recente au evidenţiat ceva ce omul a intuit demult despre propriul organism, când spune că “simte un gol în stomac” sau că “are fluturi în stomac” sau că “nu are pe cineva la stomac” etc.

Neuronii intestinali, axa creier – intestin, fundamentale pentru sănătate, Sursa Medical News Today
Neuronii intestinali, axa creier – intestin, fundamentale pentru sănătate, Sursa Medical News Today

Prin urmare, sistemul nostru digestiv are funcţii care depăşesc procesarea alimentelor consumate, este în legătură permanentă cu creierul, dar are şi autonomie, ia propriile decizii şi nu are nevoie în orice moment de creier pentru a-i spune ce să facă, iar “mintea” sa, a sistemului digestiv, este sistemul nervos enteric (ENS), o subdiviziune a sistemului nervos central (SNC) şi care arată ca o “plasă”, o reţea neuronală, care acoperă stomacul şi intregul sistemul digestiv.

Ceea ce arată studiile actuale despre neuronii intestinali reprezintă o altă dovadă că organismul funcţionează pe baza unor mecanisme mult mai complexe şi mai subtile decât cele descrise până acum în anatomia şi fiziologia clasică. Un vast ecosistem format din bacterii esenţiale şi peste 200 de milioane de neuroni îndeplinesc sarcini fundamentale la nivelul sistemului nostru digestiv, esenţiale pentru starea de spirit, pentru felul in care trăim emoţiile şi pentru sănătatea organismului în ansamblu.

Neuronii intestinali trimit semnale către creier, controlând stările noastre de spirit şi sănătatea organismului

Axa Creier - neuroni intestinali
Axa Creier – neuroni intestinali

Probabil că fiecare a experimentat, la un moment dat, starea în care emoţiile puternice sunt simţite în “stomac”. Avem impresia că stomacul “vorbeşte”, dar nu este doar o iluzie. Stresul face că semnalele de la creier să fie trimise la intestin, care se va contracta mai puternic, iar marea noutate descoperită de specialişti este că neuronii intestinali şi nenumăratele bacterii din intestin trimit, la rândul lor, semnale către creier, legătura fiind, aşadar, în ambele sensuri.

În intestin se găsesc de cinci ori mai mulţi neuroni, decât în măduva spinării, adică în jur de 200 de milioane de neuroni, aceştia îndeplinind funcţii digestive, imunitare, hormonale şi metabolice, esenţiale pentru sănătatea biologică şi psihologică. Atât de importante sunt aceste funcţii încât noile cercetări au găsit legături clare între vastul sistem intestinal – neuroni intestinali şi bacterii – şi nenumărate tulburări depresive şi boli precum Parkinson, alergii, astm, obezitate, eczeme etc.

Neuroni intestinali, Sursa Harvard Medical School
Neuroni intestinali, Sursa Harvard Medical School

Sistemul nervos enteric (ENS), altfel spus, vasta reţea de neuroni din zona abdominală, acoperă esofagul, stomacul, intestinul subţire, colonul. Până în prezent, s-a crezut că celulele nervoase intestinale, cu care ne naştem, se păstrează, cu excepţia celor care degenerează, până la sfârşitul vieţii. Acum se ştie că acestea, ca şi cele din creier, au capacitatea de a se regenera.

În plus, neuronii intestinali stimulează producţia de serotonină (hormonul fericirii), dopamină (substanţa care controlează motilitatea, mişcările musculare), de opioide (substanţe produse de organism în cazuri de stres, pentru diminuarea durerilor) şi alţi neurotransmiţători, adică substanţe prin care se face transmiterea, modularea şi amplificarea impulsurilor nervoase din sinapse.

Nervul vag face conexiunea dintre minte şi neuronii intestinali

Sistemul nervos enteric, Sursa PNAS
Sistemul nervos enteric, Sursa PNAS

Un studiu recent arată că legătura dintre creier şi intestin se realizează prin nervul vag, cel mai lung dintre nervii cranieni şi care se ramifică spre toate organele importante, cu excepţia tiroidei şi a glandelor suprarenale. Nervul vag controlează procesele “inconştiente”, precum ritmul cardiac, contactul vizual, digestia etc., precum şi o serie de hormoni care reglează stresul, nivelul de glucoză din sânge, senzaţia de foame, de durere, agresivitatea, procesul de îmbătrânire etc.

La nivelul sistemului digestiv, nervul vag reglează aciditatea stomacului, tranzitul intestinal, secreţia sucului gastric s.a.m.d. Când nervul vag nu funcţionează optim, se produc fenomene de degenerescenţă, iar la nivelul sistemului digestiv intervin probleme precum colon iritabil, balonări, tranzit intestinal lent, constipaţie, intoleranţe alimentare, reflux gastro-esofagian etc.

Stimularea nervului vag se poate face prin exerciţii fizice susţinute, respiraţie profundă, masajul gâtului, al tălpilor, scurte expuneri la frig, somnul pe partea dreaptă a corpului, gargară etc. De asemenea, funcţionarea nervului vag este controlată de un neurotransmiţător – glutamatul – care poate optimiza şi accelera comunicarea dintre intestin şi creier.

Citește și:  Dansul cu evantaiul - intre arta si sarbatoare a dansului

S-a mai descoperit că mesajele dintre intestin şi creier sunt transmise în 100 de milisecunde, mai repede, de exemplu, decât o clipire de pleoape şi că neuronii intestinali trimit cu 90% mai multe informaţii către creier decât invers, ceea ce indică faptul că sistemul enteric ia multe decizii pe cont propriu.

Milioane de neuroni intestinali şi miliarde de bacterii veghează la starea noastră de sănătate

Microbiota intestinala
Microbiota intestinala

Nu numai neuronii intestinali veghează şi trimit semnale către creier, pentru ca organismul să fie într-o formă bună de sănătate, ci şi miliarde de bacterii (bune) din intestin, care formează ceea ce se numeşte “flora intestinală, redenumită “microbiota intestinală” de către comunitatea ştiinţifică.

Microbiota intestinală începe să se formeze înainte de naştere şi se stabilizează în jurul vârstei de 3-4 ani, dar se acumulează continuu, de-a lungul anilor, la un adult cântărind în jur de 2 kilograme, fiind tot mai mult percepută ca un organ în sine, precum inima, plămânii, creierul. Este nevoie de o hrană sănătoasă şi diversificată şi fără prea multe antibiotice, pentru a avea o floră diversificată. Modificări ale acesteia pot să apară în funcţie de mediu, de alimentaţie sau de medicamentele administrate la un moment dat.

În intestin se află de zece ori mai multe celule bacteriene decât toate celulele corpului uman. Diversitatea bacteriilor din intestin influenţează buna funcţionare a organismului, dar, după situaţie, şi apariţia unor boli. De exemplu, în prezent, se studiază intens legătura dintre dezechilibrul microbiotei intestinale şi tulburări psihice precum stresul, depresia, bolile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson) sau autismul. 95% din cantitatea de serotonină necesară organismului şi la fel de multă dopamină ca cea din creier se produc la nivelul intestinului şi sunt influenţate de microbiota intestinală.

Studii promiţătoare

Legatura dintre creier si neuronii intestinali
Legatura dintre creier si neuronii intestinali

Studii promiţătoare se fac, la ora actuală, şi în legătură cu o posibilă legătură între microbiota intestinală şi autism. Analize comparative între microbiotă şi neuronii intestinali ai unor copii bolnavi de autism şi alţii care nu au această boală au evidenţiat diferenţe semnificative.

Axa creier – neuroni intestinali pare a fi implicată şi în bolile neurodegenerative, ceea ce suscită interesul şi speranţa specialiştilor că se vor face progrese în tratarea acestor maladii. Un studiu finlandez a descoperit, de pildă, la pacienţi cu boala Parkinson şi cu simptome severe, un număr crescut, peste normal, de Enterobacteriaceae – bacterii patogene – din categoria celor care sunt implicate frecvent şi în infecţiile nozocomiale (intraspitalicesti). În mod similar s-au descoperiri astfel de legături şi în cazurile de Alzheimer.

70% dintre celulele sistemului imunitar trăiesc în intestin

Sistemul digestiv
Sistemul digestiv

Sistemul imunitar este format dintr-un ansamblu complex de organe şi ţesuturi – sistemul limfatic, timusul (o glandă din partea superioară a toracelui, numita si “glanda fericirii”), pielea, mucoasele, măduva osoasă, splina etc. Un fapt excepţional este şi acela că, în intestine, trăiesc 70% dintre celulele sistemului imunitar al organismului. A avea grijă de intestinele noastre înseamnă, aşadar, a ţine în formă sistemul natural de apărare al corpului. O microbiotă echilibrată susţine capacitatea organismului de a lupta cu infecţiile, îmbunătăţind răspunsul imun.

La nivelul intestinului subţire, un strat de celule formează o barieră epitelială, prin care se separă lumenul (tubul) intestinal de sistemul vascular şi care are o permeabilitate selectivă, lăsând să treacă în fluxul sanguin numai ce este util organismului şi împiedicând pătrunderea agenţilor patogeni.

Organismul 7uman, un sistem complex
Organismul 7uman, un sistem complex

Intestinul are capacitatea să modifice chimia creierului, prin neuronii intestinali şi prin mesagerii sistemului imunitar, care se numesc citokine, iar aceşti mesageri depind de starea microbioticii (florei) intestinale. Stresul, de pildă, este unul dintre cei mai importanţi perturbatori ai florei intestinale, implicit ai răspunsului imun, cât şi ai comportamentului, în general.

Pentru că 70% din sistemul nostru imunitar se află în intestin, fitoterapeuţii recomandă o dată pe an, timp de 4 – 6 săptămâni, o cură cu probiotice, care se găsesc în kefir, iaurt sau sub formă de suplimente alimentare, la care, permanent, să se adauge o alimentaţie sănătoasă şi diversificată, o hidratare corectă etc.

Chiar dacă mai sunt multe aspecte care trebuie elucidate, ceea ce este sigur este că neuronii intestinali şi microbiota intestinală influenţează activitatea creierului şi orice dezechilibru se răsfrânge asupra reacţiilor noastre emoţionale, comportamentului şi, în cazuri mai grave, generează boli neurologice şi psihiatrice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.