Drobeta-Turnu Severin este reşedinţa judeţului Mehedinţi, fiind numită, până în anul 1972, doar Turnul Severin, fiind un port de la malul Dunării. În anul 2010, populaţia sa a fost estimată la aproximativ 108.000 de locuitori, majoritatea acestora fiind de religie ortodoxă, restul fiind romano-catolici sau atei, deşi într-un procent foarte mic.

orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

Oraşul se află pe malul stâng al fluviului Dunărea, în depresiunea de Subcarpați a Topolniței şi are o climă de tip temperat-continentală, însă cu mici influenţe de tip submediteranean, verile sale fiind pline de soare şi iernile foarte blânde.

Această climă este şi benefică pentru dezvoltarea unor plante sau arbori exotici, precum migdalul, castanul, magnolia, Ginkgo Biloba, considerată una dintre cele mai vechi specii de pe glob sau nucul de origine caucaziană.

Scurt istoric din vremurile de demult

dunarea-vazuta-din-orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

Drobeta-Turnu Severin se pare că a fost locuit încă din perioada paleoliticului, conform unor cercetări realizate de către specialiştii Universităţii Edinburgh, ajutaţi de istoricii de la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Toate dovezile arată că locuitorii acestor teritorii au trecut de la activitatea de culegători, gradat, către activităţile de pescari şi de vânători, iar cu timpul au ajuns să fie chiar o civilizaţie sedentară modernă.

Alte descoperiri care au dovedit locuirea acestor ţinuturi încă din vremurile de demult sunt cele peste 65 de morminte care datau de prin anii 7300 chiar înainte de Hristos, dar şi trupul unui Homo Sapiens care avea vârsta de peste 8000 de ani, datat tot dinaintea erei noastre, acestea reuşind să surprindă prin vechimea lor.

În cele din urmă, s-a descoperit că pe locul oraşului de astăzi a fost, în vremurile de demult, locul castrului roman numit Drobeta, care a fost distrus prin secolul al V-lea.

peisaj-dunarean-din-orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

În momentul în care Ioniţă Caloian a fost convertit la Biserica Latină şi în momentul în care s-a înfiinţat Imperiul latin din Constantinopol aproape întreaga Peninsulă Balcanică alături de regiunea Munteniei au fost sub influenţa spirituală şi politică a papei.

Dar situaţia a fost complet schimbată în anul 1232, în momentul în care Ioan Asan al doilea s-a întors la Biserica Greacă având motive politice şi, astfel, schimbă total situaţia Cetăţii Severinului. Consecinţele au fost pierderea Bulgariei şi a Valahiei de către Roma, dar şi reconvertirea confesională şi politică a lui Ioan Asan care devine o adevărată ameninţare a Imperiului de la Constantinopol cât şi pentru Regatul Maghiar.

În cele din urmă, Ioan Asan încheie un tratat cu despotul de la Niceea şi de aici deviază o serie de lupte, care fac sau nu bine întregului ţinut. Dar ca mai toate războaiele, nici acesta nu vine cu nimic bun, lăsând în urma sa doar dezastre care cu greu au lăsat oamenii să se repună pe picioare. Oraşul se va reface cu vremea, însă ajunge să fie cunoscut în forma pe care o are astăzi, dezvoltându-se ulterior în toate sensurile posibile.

Numele oraşului, o întreagă legendă

orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti-noaptea.jpg

Biserica Latină a cetăţii medievale ce aparţinea Severinului a fost închinată, din câte demonstrează istoricii, sfântului Severin de Noricum, un sfânt foarte venerat de către călugării austrieci, aceştia fiind misionari, mai ales în perioada în care Severinul s-a aflat sub stăpânirea Coroanei Maghiare.

În anul 1383, Nicolae Iorga este cel care citează prima existenţa a unui episcop de ordin catolic în Severin, acesta având titulatura de Episcopus Severini, el luând asupra lui întreaga jurisdicţie a Ţării Româneşti catolice şi toate îndatoririle ce venau odată cu aceasta.

Alte surse susţin că numele oraşului Drobeta-Turnu Severin ar fi având o origine slavă, provenind chiar din cuvântul Severnai, care înseamnă nordic, sau cel puţin duce cu gândul la nord. Însă această ipoteză a creat şi o confuzie etimologică între varianta de Sewrny şi Severnai, din cauza lui Wolfgang Lazius care a scris la un moment dat referindu-se la acest ţinut ca la un ţinut de pe Dunăre.

Obiective turistice şi monumente de atracţie

strada-iluminata-din-orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

Obiectivele turistice din cadrul oraşului Drobeta-Turnu Severin sunt: Parcul Central, Castrul Roman, Monumentul Eroilor, Muzeul dedicat Regiunii Porţilor de Fier, Palatul Cultural, Cetatea Severinului, Podul lui Traian, Muzeul de artă, Biserica Grecescu, Castelul de apă. Printre statuile ce se pot găsi în oraş, se numără Bustul Regelui Decebal, Bustul Împăratului Traian şi statuia închinată Monumentului Eroilor.

vedere-nocturna-cu-orasul-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

Instituţiile culturale ale oraşului Drobeta-Turnu Severin, deoarece nici acestea se pare că nu lipsesc, sunt: Biblioteca Judeţeană I.G. Bibicescu şi Palatul Cultural Theodor Costescu. Instituţiile de învăţământ sunt Colegiul Naţional Economic cu numele de Th. Costescu, Colegiul Naţional Traian, Colegiul Naţional Gh. Ţiteica, Grupul Şcolar Decebal, Liceul de Artă Ion Ştefan Paulian, Grupul Şcolar Domnul Tudor, Palatul Copiilor, alte obiective fiind cu siguranţă şi Castelul de Apă sau Hala Radu Negru.

Drobeta-Turnu Severin este un punct de plecare ideal pentru excursii pe Dunăre și în împrejurimile pitorești. Orașul oferă oportunități excelente pentru activități recreative, de la plimbări pe malul râului la sporturi nautice și drumeții în natură.

Economia orașului se bazează pe o combinație de industrie, comerț și turism. Dezvoltarea infrastructurii și investițiile în sectorul serviciilor au contribuit la creșterea economică și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.