Pastele la romani reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori religioase de peste an. In acelasi timp, Pastele reprezinta cea mai importanta sarbatoare a intregii lumi crestine fiind celebrata de catre crestinii din lumea intreaga.
Sarbatoare Pastelui, dupa cum bine stiti, nu are o data fixa si de cele mai multe ori catolicii sarbatoresc Invierea Domnului cu o saptamana inainte de ortodocsi. Pastele este sarbatorit in feluri diferite, prin traditii si obiceiuri care fac ca aceasta sarbatoare sa infloreasca sufletele crestinilor. Pentru romani insa, Pastele este o sarbatoare deosebita si tocmai din acest motiv Romania este recunoscuta ca fiind tara care a conservat foarte multe dintre traditiile si obiceiurile legate de aceasta sarbatoare.
Semnificatia Pastelui
Desi este sarbatorit in feluri care mai de care mai diferite, Pastele are aceeasi semnificatie pentru toti credinciosii; in ziua de Paste sarbatorim Invierea lui Iisus Hristos. Pe de alta parte, Pastele poate fi considerat o adevarata sarbatoare a primaverii, a renasterii naturii, o sarbatoare care ar trebui sa insemne bucurie, pace si speranta pentru oricine.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul “Paste” este influentat de cuvantul ebraic “pesah” care, in traducere, inseamna “trecere”. Insusi numele sarbatorii ne duce cu gandul ca Pastele simbolizeaza trecerea de la o stare existentiala la alta, atat din punct de vedere material, cat si din punct de vedere spiritual.
Pastele este o sarbatoare cu o simbolistica foarte puternica, aceasta simbolizand, dupa cum am spus si in randurile anterioare, Invierea Mantuitorului Iisus Hristos. Pe langa simbolurile religioase, sarbatorile Pascale se caracterizeaza si prin existenta unor obiceiuri pagane.
, fiind considerat cea mai veche sarbatoare a crestinilor. Insa, din cele maPastele este sarbatorit inca din vremurile stravechii vechi timpuri, aceasta sarbatoare a fost caracterizata in moduri diferite in functie de popoarele care o celebrau, pentru ca ulterior traditiile si obiceiurile sa devina din ce in ce mai asemanatoare.
Sarbatorile Pascale nu se rezuma doar la celebrarea Invierii Domnului ci incep inca din prima zi a postului. Postul Pastelui este considerat cel mai aprig, in special in lumea crestinilor ortodocsi, si are menirea de a-i pregati cum se cuvine pe toti crestinii pentru o sarbatoare atat de importanta. Crestinii trebuie sa primeasca lumina Invierii Domnului cu sufletul si cu trupul curat, postul avand o semnificatie aparte.
Pastele este o sarbatoare a sufletului, o sarbatoare care ar trebui sa ne determine pe toti sa fim mai buni si sa apreciem ceea ce avem si sa ne deschidem sufletele. Din pacate, la fel cum se intampla si in cazul Craciunului, Pastele a devenit o sarbatoare comerciala in care accentul este pus in mare parte pe felul in care Invierea Domnului este sarbatorita din punct de vedere material, nicidecum spiritual.
Pastele la romani
Chiar daca si pe teritoriul romanesc Pastele a devenit o sarbatoare comerciala si o parte importanta a turismului de sezon, exista inca foarte multe regiuni si persoane care respecta cu strictete datinile legate de aceasta sarbatoare minunata.
Pregatirile pentru Paste incep inca din prima zi a Postului Mare, perioada respectata cu strictete de catre foarte multe persoane care doresc sa primeasca lumina si linistea Invierii cu sufletul si trupul curat. Unele regiuni, cum ar fi Bucovina sau Maramuresul, pastreaza intacte traditii si obiceiuri stravechi legate de Invierea Domnului. Este cunoscut faptul ca tara noastra pastreaza vii anumite simboluri si datini, ce e drept acestea predominand in zonele rurale.
Din nefericire, nu toti romanii inteleg cu adevarat semnificatia acestei sarbatori si o considera un motiv de distractie in care placerile trupesti sunt cele care domina. Dupa cum am spus si anterior, Pastele este o sarbatoare a sufletului, a miracolului Invierii, a bucuriei sufletesti.
Postul Pastelui pentru romani culmineaza in ultima saptamana denumita si Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor. Saptamana Patimilor incepe chiar din seara din duminica floriilor, Floriile reprezentand o sarbatoare deosebita care are loc cu o saptamana inainte de Paste. Pe langa faptul ca pregatirile pentru sarbatoarea Invierii Domnului sunt in toi in toate gospodariile, romanii obisnuiesc sa isi petreaca serile la biserica, acolo unde au loc deosebitele slujbe care poarta numele de Denii. Aceasta saptamana este cea mai importanta si are rolul de a-i pregati pe toti crestinii pentru a intampina asa cum se cuvine Pastele.
Se considera ca Deniile sunt slujbe unice in lumea crestinilor ortodocsi iar numele acestora provine din cuvantul de origine slava “vdenie” care, in traducere, inseamna “slujba nocturna”. La lasarea serii, credinciosii romani merg cu mic cu mare la biserica pentru a asculta si pentru a retrai cu durere si cainta in suflet ceea ce Mantuitorul Iisus Hristos a patimit in zilele dinanintea rastignirii sale pe cruce. In ziua de luni a Saptamanii Mari, Denia il aduce in prim plan pe Patriarhul Iosif, un alter-ego al Mantuitorului, avand in vedere ca acesta a fost vandut la randul sau de catre fratii sai.
In seara de marti sunt pomenite cele 10 fecioare, pentru ca Denia din seara de miercuri sa fie inchinata pacatoasei care i-a uns picioarele cu mir Mantuitorului. Tot in aceasta seara se aminteste faptul ca Iuda a fost cel care L-a vandut pe Iisus. Joia Mare este o zi speciala, iar Denia este deosebita: aceasta aminteste de Cina cea de Taina, se citesc cele 12 Evanghelii iar Sfanta Cruce este scoasa din biserica. Crestinii obisnuiesc sa aprinda lumanari in timpul acestei slujbe. Vinerea Mare este o zi speciala. In aceasta zi se practica obiceiul trecerii pe sub masa care simbolizeaza punerea in mormant a Mantuitorului. Crestinii duc flori la biserica si trec de trei ori pe sub masa care simbolizeaza mormantul. In timpul Deniei din Vinerea Mare se canta Prohodul.
O traditie importanta pe care romanii o respecta in Saptamana Patimilor este inrosirea oualor in ziua de joi. Ouale rosii au devenit un simbol al fertilitatii, insa rosul simbolizeaza sangele varsat de catre Iisus Hristos in momentul in care a fost rastignit pe cruce. Se spune ca Maica Domnului a pus sub crucea pe care fiul sau era rastingnit un cos cu oua care s-au inrosit din cauza sangelui.
Pentru traditia romaneasca, incondeierea oualor reprezinta un obicei indepartat care inca se pastreaza in foarte multe regiuni. Oul este vazut ca un element al renasterii, un simbol al vietii si tocmai din acest motiv in cultura romaneasca incondeierea sa are o simbolistica aparte. Modele si tehnicile difera de la o regiune la alta, insa cele mai des utilizate modele sunt cele folclorice, specifice culturii romanesti. Cu toate acestea, in cazul in care o persoana doreste sa imparta, nu este bine sa se imparta oua incondeiate ci doar oua rosii.
In special in Vinerea Mare romanii tin post negru pana la asfintitul soarelui. In unele regiuni se considera ca in Saptamana Patimilor nu trebuie sa se consume urzici si nici alimente cu otet, avand in vedere ca Iisus Hristos a fost batut cu urzici si buzele Sale au fost umezite cu un burete de trestie imbibat in otet.
In zona Maramuresului, in Saptamana Mare, femeile poarta doliu, iar stergarele si perdelele din case sunt tot negre, pentru a fi schimbate in ziua de Inviere cu cele de culoare alba. Tot in aceasta regiune, in ziua de joi, credinciosii merg la biserica pentru a se spovedi si impartasi. Se spune ca nu este bine sa dormi in aceasta zi. Tot in aceasta zi se spune ca este bine ca crestinii sa dea de pomana pentru sufletul celor morti.
In Saptamana Mare gospodinele trebuie sa faca in toata casa curatenie si sa pregateasca bucatele traditionale pentru ziua de Paste. Se spune ca in Sambata Mare femeile trebuie sa termine toate pregatirile pentru ziua minunata care va urma, si tot in aceasta zi mielul este sacrificat si gospodinele prepara drobul din maruntaiele sale.
In noaptea de Inviere toti crestinii merg la biserica si asteapta sa primeasca Lumina in timp ce se roaga. Ajunsi acasa ei vor ciocnii ouale rosii; traditia spune ca cei care ciocnesc oua in noaptea de Inviere se vor intalni in viata de apoi.
In zona Bucovinei, in noaptea de Inviere, fetele tinere spala limba clopotului, iar cu apa folosita se vor spala pe fata in dimineata urmatoare pentru a fi frumoase tot timpul anului. O alta traditie spune ca in dimineata Pastelui, credinciosii sa toarne apa intr-un vas si sa puna in acesta un ou rosu si o moneda si sa se spele pe fata. Baietii tineri trebuie sa ofere flori fetelor pe care le indragesc si acestea la randul lor trebuie sa le ofere cate un ou rosu. Tot o traditie asemanatoare este urmata si in Maramures, insa de aceasta data cei mici sunt cei care vestesc Invierea Domnului din usa in usa si la plecare primesc cate un ou inrosit.
In zona Moldovei, simbolistica este mult mai puternica. In dimineata zilei de Paste, credinciosii se aduna in curtea bisericii unde formeaza un cerc. Acestia tin in maini lumanarile aprinse pe care le-au folosit pentru a primi Lumina Sfanta, dar si cosuri cu bucate pe care preotul trebuie sa le sfinteasca. Insa cosul trebuie aranjat cu grija, dupa datini stravechi; acesta trebuie sa contina o farfurie pe care sunt asezate seminte de mac, pe care le vor arunca intr-un rau pentru a alunga seceta, sare – simbol al bogatiei, zahar – folosit pentru a vindeca vitele bolnave, faina – simbol al rodului bogat, ceapa si usturoi pentru protejarea culturilor. Pe langa aceste elemente simbolice, in cos se aseaza si bucate traditionale.
Cultura traditionala romaneasca este una foarte bogata si plina de simboluri, iar sarbatoarea Pastelui reprezinta o ocazie unica prin care aceste traditii si obiceiuri revin la viata de la an la an. Chiar daca si pe teritoriul romanesc, in special in regiunile urbane, Pastele tinde sa se comercializeze, traditiile si obiceiurile caracteristice acestei perioade sunt considerate printre cele mai frumoase din intreaga lume crestina.
