Rosalind Franklin (n. 25 iulie 1920 – d. 16 aprilie 1958) a fost o remarcabila cercetatoare britanica, in domeniul biologiei moleculare, care a avut contributii fundamentale la descoperirea structurii acidului dezoxiribonucleic (ADN), dar ale carei merite au fost minimalizate sau chiar negate, ratand si un premiu Nobel, desi l-ar fi meritat pe deplin.

Rosalind Franklin s-a nascut in Notting Hill, un cartier al Londrei, intr-o familie de evrei stabiliti in capitala Marii Britanii, foarte influenti, la vremea respectiva. A obtinut un doctorat in chimie la Cambridge, in 1945, dupa care, intre 1947 – 1950, a lucrat in Franta, la un mare laborator, unde a invatat diverse tehnici de lucru cu raze X. Revenita in Anglia, a realizat mai multe radiografii, cu raze X, pe ADN, rezultatele cercetarii fiind aratate, la sugestia sa, lui Maurice Wilkins, fizician britanic, si lui James Dewey Watson, un genetician si biochimist american, o personalitate controversata, co-descoperitor al structurii ADN-ului.

In prezent, nimeni nu se mai indoieste ca radiografiile lui Rosalind Franklin au avut o contributie majora in stabilirea structurii de dubla elice a ADN-lui, pentru care cercetatorii mentionati anterior au primit, in 1962, Premiul Nobel pentru medicina. Din nefericire, pe geniala Rosalind Franklin, decedata cu patru ani mai inainte, de cancer, probabil din cauza expunerii excesive la radiatii, nimeni nu a mai pomenit-o la acordarea prestigiosului premiu.

Citește și:  Personalitatile Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 in coordonatele istorice

Biografii lui Rosalind Franklin spun ca toate detaliile legate de personalitatea acestei femei par sa ii fi „enervat” pe cei care ar fi trebuit sa ii recunoasca meritele. In primul rand, apartinea inaltei burghezii engleze, era absolventa a prestigioasei Universitati Cambridge, era stralucitor de inteligenta, avea o rigoare a studiului si a experimentului iesita din comun si era o persoana foarte onesta. Rezultatele studiilor si experientelor ei, practic, au „ruinat” cercetarile laboratoarelor concurente. Ceea ce nu a inteles Rosalind Franklin a fost marea „batalie” pentru descoperirea secolului (structura ADN-ului), in care erau implicate nume sonore ale cercetarii si ca, intr-un astfel de context al confruntarii orgoliilor, ea era cea care detinea elementele-cheie. Aflati in posesia unui studiu nepublicat inca, in care Franklin formula ipoteza faimoasei structuri elicoidale a ADN-ului, Wilkins si Watson au finalizat modelul si l-au publicat exclusiv sub semnatura lor.

In 2012, cu ocazia sarbatoririi a 50 de ani de la descoperirea structurii ADN-ului, documentaristul Gary Glassman a facut toate demersurile pentru a aseza numele Rosalindei Franklin la locul cuvenit, in istoria cercetarii stiintifice. Pe 25 iulie 2013 (25 iulie fiind data nasterii ei), Google i-a consacrat unul dintre celebrele Doodle  (logo-ul de pe pagina de start www.google.com), pentru a atrage atentia milioanelor de utilizatori asupra acestei femei geniale si nedreptatite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.