Familia Falconidae este alcatuita din soimi propriu-zisi, din soimi-pitici si unele grupuri din partea de sud a Americii. Se disting cateva grupuri: soimii calatori, soimii randunelelor, soimii de vanatoare, soimii porumbeilor (soimii pitici), soimii de turnuri si soimii rosi.
Șoimul este una dintre cele mai rapide și eficiente păsări răpitoare din lume. Aparținând familiei Falconidae, această pasăre de zi este renumită pentru agilitatea sa în zbor, capacitatea de a plonja cu viteze incredibile și pentru precizia cu care își capturează prada. Răspândit pe aproape toate continentele, șoimul se adaptează cu ușurință diferitelor medii, fie că sunt munți, câmpii deschise sau chiar orașe. Cu o vedere deosebit de dezvoltată și gheare puternice, șoimul este un vânător aerian desăvârșit.
Acest ordin Falconiformes cuprinde aproximativ 280 de specii de pasari rapitoare, raspandite pe intreg pamantul (exceptand Antartica si Polinezia orientala).
Caracteristicile fizice ale șoimului și adaptările sale pentru vânătoare
Aceste pasari pot vana foarte rapid prada in zbor, datorita conformatiei puternice, indesate, a aripilor lungi ascutite si a cozii lunga. Capul este mare, partea superioara a ciocului este ascutit. Uneori femelele sunt mai mari. La aceasta deosebire se mai adauga si diferentele de colorit.
Ghearele foarte dezvoltate ajuta la lovirea si prinderea prazii. Isi instaleaza cuiburile pe stanci, copaci, constructii vechi sau in cuiburi parasite de alte pasari. Femela isi cloceste oualele, iar masculul o ajuta aducandu-i hrana. La cresterea puilor (care inca de la nastere sunt acoperiti cu puf des si vad) contribuie ambii parinti.
Habitatul șoimilor și distribuția geografică
Sunt pasari cu vazul deosebit de dezvoltat. In general, se hranesc cu prada vie (pasari, insecte mari, reptile, uneori urmaresc si prind peste). Un numar mic din aceste pasari se hraneste cu hoituri si fructe.
Diferite specii de șoimi: de la șoimul călător la șoimul dunărean
Soimul calator – este raspandit aproape pe tot globul, fiind reprezentat prin numeroase soiuri. Este zvelt, robust, zboara cu viteza. Este raspandit in Europa, din nordul Suediei pana in Pirinei, mai rar in Italia si in Alpi, apare si in muntii Urali, mai rar in Germania. Uneori, se instaleaza si in orasele mari, facandu-si cuibul pe turnurile bisericilor. La noi in tara este mai rar (doar in trecere). Se hraneste cu diferite pasari migratoare.
Soimul dunarean – are un colorit cenusiu-roscat inchis, foarte raspandit in Rusia si Asia. Este pretuit ca soim de vanatoare. Este intalnit si in sudul Europei, Asia Centrala si China. Iarna pleaca in Africa si sudul Asiei. La noi in tara, apare in Lunca Dunarii. Uneori, ia cuiburile unor rapitoare, pe care prin hartuieli le obliga sa paraseasca cuibul. Vine in tara in februarie-martie si pleaca in noiembrie. Este cunoscut ca un distrugator de pasari mici, dar si mari.
Soimul de stepa – este raspandit in nordul Europei, Asiei, Americii, Groelandei si Islandei. Prefera tarmurile marine, prapastioase, stancoase, pe ai caror pereti se instaleaza. Se hraneste cu pasari marine si potarnichi de tundra. Este cunoscut si sub numele de ,,soimul vanatoresc norvegian”.
Soimul randunelelor – seamana cu soimul calator, este vioi, executa zboruri sinuoase, vaneaza diferite pasari mici (randunele), insecte mari (pe care le apuca cu ghearele si le mananca din zbor). In tara noastra apare vara, in regiunile de ses, vine in aprilie si pleaca in octombrie. Isi face un cuib mic, cloceste 2-4 oua, este considerat daunator (mananca pasari folositoare).
Soimuletul sau Heretel pitic – apare in tara noastra din octombrie pana in aprilie, ataca uneori pasari mai mari decat el.
Vinderelul rosu – are o pata cafenie-roscata pe spate. Este intalnit in toata Europa, Africa si Asia. Este frecvent in Germania. Prefera constructiile vechi, turnurile bisericilor, distruge insectele mari si soarecii. Bate pe loc din aripi, observa terenul de sub el, si se repede cu aripile lipite de corp asupra prazii sale. Este mult intalnit in tara noastra, vine in februarie-martie si pleaca iarna. Isi face cuib in stanci si maluri lutoase. Uneori cloceste in cuiburi vechi ale altor pasari (cotofene, ciori). Este o pasare folositoare, pentru ca se hraneste cu soparle, soareci, lacuste etc.
Vinerelul mic – se hraneste cu foarte multe lacuste si alte insecte mari. Nu are pata cafenie–roscata pe spate, ca vinerelul rosu. In tara noastra, este intalnit mai rar, cloceste in locurile stancoase ale regiunilor subcarpatice. Dupa ce isi invata puii sa zboare, coboara la campie unde sta pana la migrare.
Soimuletul de seara – numit si ,,vinerelul de seara”, este intalnit in partea de sud a tarii (in Delta Dunarii). Cloceste 4-5 oua, in cuibul construit in copaci sau in cuiburile parasite ale ciorilor. Este considerat o pasare folositoare, deoarece se hraneste in special cu soareci, soparle si insecte.
Soimii pitici – traiesc in sudul Africii si au dimensiuni mai mici. Vaneaza pasari mici, soparle, animale mici si insecte mari. Cloceste in cuiburile parasite ale altor pasari.
Caracara – este o pasare rapitoare cu penaj frumos, raspandita in America de Sud. Se gasete in gradinile zoologice. Este urata in popor, deoarece fura pasarile din curtile oamenilor. Uneori ataca si animalele domestice, miei abia nascuti. Se hraneste si cu hoituri, diferite animale mici.
Din cele mai vechi timpuri, aceste pasari erau folosite la vanatoare, mai ales speciile mai mari. Avand o mare popularitate, s-a scris mult despre arta de a vana cu soimi. Aceste pasari erau considerate chiar cele mai pretioase cadouri, furtul si distrugerea cuiburilor erau pedepsite. Existau chiar scoli de dresaj, cu ingrijitori, care trebuiau sa aiba grija de aceste pasari. Cele mai mari vanatori cu soimi aveau loc in Asia Centrala.
Relația șoimului cu omul și arta șoimăritului
Șoimul a fost folosit de-a lungul istoriei în vânătoare, o practică cunoscută sub numele de șoimărit. Această tradiție veche de mii de ani a avut o importanță culturală și socială deosebită în multe părți ale lumii, în special în Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Șoimăritul era un simbol al nobilității și al prestigiului, iar șoimii bine antrenați erau extrem de prețuiți.
În prezent, șoimăritul este practicat mai mult ca un sport și este recunoscut ca patrimoniu cultural imaterial de către UNESCO. Dresajul unui șoim necesită multă răbdare, deoarece aceste păsări sunt extrem de inteligente și pot deveni foarte loiale dresorilor lor.
