Spitalul Lambarene, ce a luat fiinta la initiativa lui Albert Schweitzer, in anul 1913, in orasul cu acelasi nume din sudul Gabonului, are o istorie pe cat de indelungata, pe atat de importanta pentru acest stat. Orasul Lambarene se afla pe o insula din mijlocul raului Ogooue, din padurea tropicala central-africana. Aici, se afla spitalul pe care l-a infiintat teologul si medicul german Albert Schweitzer, cel caruia, in anul 1952, i s-a decernat Premiul Nobel. Pe langa un om de stiinta foarte apreciat in acest domeniu, Schweitzer mai era si un crestin cu frica de Dumnezeu, un om care promisese ca o sa incerce sa ajute omenirea, prin intermediul cunostintelor sale, atat cat se va putea. Dupa ce a implinit 30 de ani, el si sotia sa, Helene, au decis sa plece la Lambarene, mai cu seama intr-o asezare care se numea pe atunci Africa Ecuatoriala Franceza.

Odata ce au ajuns in acest mic oras, in prezent situat in sudul Gabonului, cei doi au infiintat un spital pentru a afla cauzele bolilor tropicale, numai ca situatia de atunci, contextul politic si social si mai ales Primul Razboi Mondial l-au impiedicat pe Schweitzer sa isi duca la bun sfarsit toate planurile pe care si le propusese. Sa nu uitam, totusi, ca era un german intr-un teritoriu francez. Cu toate acestea, el a asteptat sa se incheie razboiul, pentru a-si relua toate activitatile. Astfel, dupa ce s-a razboiul s-a terminat, Albert Schweitzer a reinfiintat spitalul, considerand ca are nevoie de mai multi angajati. Marea majoritatea a pacientilor erau foarte saraci si achitau serviciile medicale cum puteau si cu ce puteau. In plus, de regula, ei veneau la spitalul Lambarene de la mare distanta, rudele fiind cele care ii aduceau aici. Treptat, spitalul s-a extins, chiar si intr-un loc in care nivelul de civilizatie era scazut, desi peisajele si oamenii formau o comunitate fermecatoare si linistita.

De pilda, satenii isi pregateau mancarea in afara colibelor, copiii se jucau in sanul naturii. In aceasta perioada, numarul locuitorilor a ajuns pana la 600. Dar Schweitzer era o persoana puternica si care tinea cu tot dinadinsul sa-si impuna parerea. Si, in pofida faptului ca duminicile tinea o sluba religioasa, nu a incercat un fel de prozelitism crestin fata de localnici. Mai mult decat atat, el isi exprimase de multe ori parerea cu privire la credinta religioasa a localnicilor, considerand-o mai degraba copilareasca, decat una normala. Dupa ce a ajuns in Lambarene, Schweitzer nu a facut decat cateva vizite in Europa, restul vietii petrecandu-l in spital. El s-a stins din viata in anul 1965.

Dupa cateva decenii, spitalul originar din Lambarene avea sa fie inlocuit cu unul mult mai modern, insa vechea sala de operatii si laboratoarele au ramas, la fel ca si dormitorul asistentelor medicale sau propria camera a lui Schweitzer. Toate acestea pastreaza vie memoria acestor oameni si in special a germanului, care au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a salva o comunitate uitata de restul lumii, defavorizata si prea putin educata. Din fericire, ceea ce a facut Schweitzer a fost un exemplu pentru generatiile urmatoare.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ