Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu este una dintre cele mai importante monumente de piatră ale oraşului, deşi nu este la fel de promovat ca celelalte. Promovarea ei slabă este cauzată în special de locul în care este amplasată – curtea Casei parohiale Romano-Catolice, aflată în Piaţa Mică.
Sfântul Ioan Nepomuk este un personaj important pentru comunitatea germană, acesta fiind şi motivul pentru care statuile sale sunt răspândite în mai multe locuri, precum Praga, Arad, Timişoara, Oradea, Hunedoara sau Suceava. Sfântul, pe numele său adevărat Johannes Welflin, s-a născut în localitatea Pomuk (Boemia de Vest) şi este considerat patronul protector al Boemiei, podurilor, preoţilor, plutaşilor, corăbierilor şi morarilor.
Preot şi martir, Sfântul Ioan Nepomuk a avut parte de un sfârşit crunt, din cauza faptului că s-a amestecat în mai multe intrigi împotriva regelui Wenzel von Luxemburg (Wenzel IV). Se spune că sfântul, care a fost canonizat în 1721 de Papa Benedict al XIII-lea, a fost schingiuit până aproape de moarte şi apoi aruncat în râul Vltava, unde a murit înecat.
Lucrurile s-au petrecut pe „Podul lui Carol” din Praga, unde, de altfel, se află cea mai importantă statuie dedicată acestuia. Sfântul a fost înmormântat în Catedrala din Praga, mormântul său fiind considerat o adevărată operă de artă, fiind realizat din peste 16 tone de argint.
Chiar dacă nu a călătorit în Sibiu, Sfântul Ioan de Nepomuk a avut o influenţă puternică asupra locului, iar una din dovezi este statuia ce-i cinsteşte memoria. Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu a fost realizată din piatră, soclul fiind din cărămidă.
Stilul arhitectural caracteristic este cel baroc, iar monumentul este cea mai amplă reprezentare a sfântului din România. Sfântul este îmbrăcat în straie episcopale şi are în mâna dreaptă un crucifix, în timp ce mâna stânga este puţin ridicată.
Istoria Statuii lui Ioan de Nepomuk este la fel de zbuciumată ca şi existenţa martirului pe care îl reprezintă. După ce a rămas fără religia catolică timp de 150 de ani, ca urmare a Reformei Protestante, oraşul Sibiu a fost luat de Imperiul Haburgic, călugării iezuiţi devenind un element-cheie în istoria religioasă a locului.
Aceştia ţineau slujbele în Piaţa Mare, în Hala Croitorilor, iar după ei au venit călugării franciscani şi călugăriţele ursuline, care au luat biserica minorită şi pe cea dominicană.
Apariţia Statuii lui Ioan Nepomuk din Sibiu se datorează generalului Francisc Anton Wallis, care a fost şi guvernator al Transilvaniei. Nu se ştie cine a sculptat statuia, bănuindu-se că autorul provenea ori din Boemia, ori din Austria. Se pare că locuitorii oraşului, de confesiune evanghelică, nu îl respectau pe acest sfânt, motiv pentru care monumentul închinat lui a fost amplasat în Piaţa Mare, pentru a fi văzut de toată lumea.
Însă evanghelicii au încercat de nenumărate ori să o vandalizeze, iar autorităţile s-au văzut nevoite să emită o ordonanţă prin care interzicea insultarea sau denigrarea statuii, cei care nu o respectau fiind aspru pedepsiţi.
Ca multe alte monumente şi statui din România, nici Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu nu a fost pe placul regimului comunist, care a demontat-o. După ce a fost plimbată dintr-un loc în altul, Ministerul Artelor a hotărât ca statuia să fie dusă în curtea Muzeului Brukenthal, unde a stat până în anul 1988.
În acel an, unul din preoţii catolici din oraş a intervenit şi a cumpărat statuia pentru suma de un leu, o sumă simbolică, şi a amplasat-o în curtea Casei Parohiale Romano-Catolice, unde se află şi astăzi. Statuia poate fi văzută în fiecare zi, atunci când porţile Casei Parohiale sunt deschise.
Pe lângă valoarea artistică și istorică, Statuia lui Ioan Nepomuk servește drept memento al importanței libertății de conștiință și al respectului pentru intimitate. Aceasta reprezintă un punct de reflecție pentru vizitatori, invitând la meditație și la aprecierea valorilor morale și etice perpetuate de-a lungul secolelor prin artă și cultură.
