Afisbena negru cu alb este o specie care traieste intr-un habitat subteran de vizuina, in nordul Americii de Sud, in Trinidad, Panama, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia si Brazilia.
Ca si alte specii de afisbene – peste 132 de specii care apartin aceleasi familii – are corpul cilindric asemanator unui vierme, foarte usor aplatizat pe partile laterale, capul alungit si coada terminata cu capatul bont.
Caracteristicile fizice și adaptările unice ale afisbenei
Aceasta specie are corpul acoperit cu solzi mici si desi, dispusi in inele concentrice si se remarca prin coloritul alb cu negru, in diferite marcaje de dimensiuni diferite. Are lungimea corpului de 30-45 cm si coada foarte scurta si ingusta. Capul este bine evidentiat prin culoarea alba, are botul triunghiular si cu varful rotunjit. Ochii sunt mici si acoperiti de piele transparenta protectoare, iar picioarele lipsesc.
Hrana și strategiile de vânătoare ale lui Amphisbaena fuliginosa
Deoarece are un stil de viata subteran aceasta specie a fost greu de studiat, pana in prezent fiind cunoscute putine aspecte legate de modul ei de existenta. Hrana sa consta din mici animale nevertebrate, insecte pe care le prinde in maxilarele sale puternice. Are obiceiul sa sape in pamantul moale si afanat si sa faca tuneluri mai ales in termitiere, pentru a prinde furnicile atat de preferate ca hrana.
In anumite situatii amfisbena negru cu alb poate fi observata pe sub bustenii de copaci cazuti la pamant, pe sub pietrele sau stratul de vegetatie moarta de pe sol. Are un mod de deplasare ca o rama, isi sapa tunelurile prin miscarea inelelor de pe corp, spre inainte si inapoi cu ajutorul muschilor dintre segmente care se intind si contracta si in acelasi timp impinge cu botul sau alungit si craniul gros.
Maxilarul superior are doar un dinte, iar cel inferior are 5-6 dinti si este putin inapoi, iar narile indreptate spre spate, pentru a fi protejate de particulele de pamant in timp ce afisbena sapa. Cand este in pericol – atacata de pasari, maimute sau diferite mamifere mici – isi poate lasa o parte din coada pentru a scapa, insa aceasta din pacate nu se mai poate regenera ca la alte specii, doar rana ramasa se poate vindeca si transforma intr-o cicatrice permanenta.
Isi petrece timpul intr-o retea de galerii pe care le sapa in continuu, astfel isi gaseste si prada ce ii apare in cale (rame si alte nevertebrate), iar in situatii destul de rare iese la suprafata la soare sau dupa ploile abundente cand apa ii inunda galeriile.
Reproducerea și ciclul de viață al acestei specii
Reproducerea la aceasta specie este ovipara, deci embrionul nu se deavolta in interiorul organismului matern. Femela depune 4 oua in tunelurile subterane si le lasa acolo pentru incubare, nu este preocupata de supravegherea lor, ci isi continua modul sau obisnuit de viata de a sapa.
Afisbena negru cu alb are denumirea stiintifica de Amphisbaena fuliginosa, face parte din ordinul Squamata, familia Amphisbaenia si nu este o specie in pericol de disparitie.
Rolul afisbenei în ecosistem
Afisbena negru cu alb joacă un rol important în ecosistemele subterane ale Americii de Sud. Prin săparea galeriilor, contribuie la aerarea și fertilizarea solului, îmbunătățind astfel condițiile pentru dezvoltarea plantelor. Consumul de termite și alte nevertebrate ajută la controlul populațiilor acestor insecte, prevenind distrugerea vegetației din zonele împădurite.
De asemenea, tunelurile create de afisbene devin adesea refugii pentru alte specii de animale mai mici, care se adăpostesc acolo pentru a scăpa de prădători. Această interacțiune face din afisbena un element cheie în menținerea echilibrului ecosistemului său.
Video – Afisbena negru cu alb (Amphisbaena fuliginosa):
