Erbivorul dinozaur Anabisetia saldiviai a trait in urma cu 95-92 milioane de ani pe teritoriul cretacic al Americii de Sud, mai exact in peisajul unde azi se gaseste Patagonia. Acest erbivor biped avea dimeniuni mici in comparatie cu alti dinozauri care se hraneau cu plante si traiau in Cretacicul tarziu, avea lungimea de 2 m, inaltimea de 60 cm si greutatea de 20 kg.
Cu membre posterioare puternice și o coadă lungă care îi asigura stabilitatea, Anabisetia era adaptat pentru a alerga rapid și a evita prădătorii din habitatul său.
Descoperirea fosilelor de Anabisetia saldiviai în Patagonia
Ramasitele sale fosile au fost descoperite in provincia Neuquen din Argentina iar numele stiintific de Anabisetia saldiviai a fost ales in anul 2002 de paleontologii Jorge Calvo si Rodolfo Coria care l-au studiat in amanunt inca din anul 1993.
Numele de Anabisetia saldiviai se refera la cel care a realizat aceasta mare descoperire si anume un fermier din localitatea Cerro Bayo Mesa (din provincia Neuque) pe nume Roberto Saldivia.
Caracteristici fizice și adaptări remarcabile
Acest dinozaur se deplasa pe membrele posterioare si isi echilibra corpul cu ajutorul cozii lungi ca un bici. Avea capacitatea sa inainteze cu o viteza considerabila, ceea ce ii oferea avantajul sa se apere de pradatori, evitandu-i sau fugind din calea lor.
Membrele posterioare erau mult mai mari decat cele anterioare, aveau oasele lungi si muschii bine dezvoltati, se terminau cu cate cinci degete din care patru mai lungi si unul mai scurt, ce amintesc de conformatia pasarilor de astazi. Toate degetele erau inzestrate cu gheare tari, ascutite si curbate. Membrele anterioare erau mai subtiri si cu o treime mai scurte, dar de asemenea inzestrate cu gheare ascutite.
Modul de viață și comportamentul social
Se banuieste ca acest animal preistoric traia in turme, se hranea exclusiv cu plante si nu avea carapace ca alte specii de ornitopode. Craniul era destul de mic, iar gatul lung si flexibil ii permitea sa observe bine imprejurimile prin intoarcerea capului si eventul prin ridicarea cat mai sus pe picioarele din spate. Ca aspect general corpul sau era destul de zvelt si mentinut cu usurinta in echilibru cu ajutorul cozii lungi, putin mai groasa la baza si din ce in ce mai subtire spre varf.
Cand alerga tinea intotdeauna coada ridicata si nu o tara pe sol, deoarece in caz contrar putea sa si-o raneasca in timpul deplasarii. Avea maxilare mobile astfel incat reusea sa smulga cantitati mai de plante dintr-o singura muscatura si apoi sa le mestece cu ajutorul maselelor de pe cele doua maxilare. Ca aspect general Anabisetia saldiviai se aseamana cu dinozaurul Iguanodon, Camptosaurus, Abrictosaurus sau Dryosaurus.
Dinozaurul Anabisetia saldiviai a fost clasat in ordinul Ornithischia, subordinul Ornithopoda.
Impactul descoperirii asupra cunoașterii dinozaurilor din America de Sud
Descoperirea lui Anabisetia saldiviai a contribuit semnificativ la înțelegerea evoluției ornitopodelor în emisfera sudică. Această specie demonstrează adaptări specifice regiunii Patagoniei, cum ar fi dimensiunea mică a corpului și agilitatea sporită. Studiile comparative cu alte ornitopode, precum Iguanodon sau Dryosaurus, au evidențiat diferențele în modul de viață și preferințele alimentare dintre speciile din emisfera nordică și cele sudice.
Mediul în care trăia Anabisetia saldiviai
În urmă cu 95 de milioane de ani, Patagonia era o regiune caracterizată de o climă caldă și umedă, cu păduri dense și lunci vaste. Vegetația diversă, inclusiv ferigi și conifere, oferea o sursă abundentă de hrană pentru dinozaurii erbivori. Habitatul era împărțit cu prădători mari precum Giganotosaurus, ceea ce a determinat dezvoltarea unor strategii de apărare, cum ar fi fuga rapidă și trăirea în grupuri.
