Antilopa-samur traieste intr-un areal format din savanele si padurile din zonele deluroase si de campie din Africa de Est si Sud-Est. De asemenea acest mamifer copitat poate fi intalnit si la altitudini mai mari in munti in zonele cu paduri deschise, pana la 2000 m. Se aseamana cu antilopa-cal (Hippotragus equinus) care apare in acelasi areal format din savanele africane.
La aceasta specie exista un dimorfism sexual intre mascul si femela, pus in evidenta atat prin marimea corpului cat si prin coloritul blanii. Masculul este mult mai mare decat femela, are lungimea corpului de 1,9-2,7 m, inaltimea la greaban de 1-1,6 m, greutatea de 150-300 kg si lungimea cozii de 37-76 cm. La varsta adulta masculul are blana de culoare neagra pe partea dorsala si albicioasa pe partea ventrala. Gatul este negru, iar membrele anterioare si posterioare de asemenea.
Femelele prezinta niste desene faciale in alb si negru, de obicei cu o dunga neagra pe linia mediana a fetei. Puii au coloritul blanii ca la femele, in nuante maronii-castanii-roscate, iar dungile faciale sunt la fel ca la exemplarele adulte doar coloritul lor este diferit, in alb si maro. Blana este scurta si rara, iar pe partea superioara a gatului apare o coama alcatuita din fire lungi de par.
Ambele sexe au coarnele de pe cap curbate si inelate, cu varfurile ascutite, in culori de nuante gri-maronii sau negre-maronii, insa la mascul sunt mai mari decat la femela. Capul este mare, alungit si ingust, perfect proportionat fata de corp, craniul este bine dezvoltat, oasele frontale scurte, iar cele nazale inguste si lungi, gatul scurt, musculos si masiv.
Urechile sunt ascutite, botul alungit, iar ochii sunt destul de mici si au irisul de culoare inchisa. Membrele anterioare si posterioare sunt lungi, destul de subtiri, cu degete copitate.
In perioada de reproducere care are loc mai ales in sezonul ploios o parte din masculi isi delimiteaza teritorii pentru a se imperechea cu femelele. Altii mai batrani traiesc solitari si se retrag separat.
Dupa o perioada de gestatie de 9 luni fiecare femela naste un singur pui pe care il tine ascuns timp de 10 zile, apoi acestia sunt tinuti in grupuri comune numite ,,pepiniere” ce sunt protejate de exemplarele adulte. Puii sunt intarcati la varsta de 8 luni, apoi sunt trecuti pe hrana asemanatoare celei pe care o consuma si adultii, alcatuita din ierburi, frunze si ramuri fragede de arbusti.
Aceste animale sunt active dimineata si seara, traiesc in efective formate din foarte multe exemplare (unele ajung si la 100, iar altele mai mici familiare de 10-30 de animale) si pot alerga in caz de pericol si cu 57 km/ h. In caz de atac antilopele-samur se apara cu ajutorul coarnelor de pe cap care pot sa raneasca ca si o sabie.
Antilopa-samur are denumirea stiintifica de Hippotragus niger, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae, riscul de disparitie al acestei specii este redus. Speranta de viata la aceasta antilopa este de 12-15 ani in mediul sau natural si de 17 ani in conditii de salbaticie.
