Aye-aye este unul dintre cele mai uimitoare animale de pe Pamant. Face parte din familia Daubentoniidae si este singura semimaimuta din Insula Madagascar. Nu apare in alt areal, este o specie endemica din aceasta insula, apare in peisajul impadurit tropical de-a lungul coastei de est, in padurile de foioase, zonele mlastinoase cu magrove sau in desisurile de bambus. Numele sau a fost ales dupa tipetele pe care le scotea populatia bastinasa la vederea acestui gen de primata.
Cercetatorii au fost impresionati de cateva caracteristici anatomice ale acestui animal. Ca aspect exterior ai putea zice ca seamana mai mult cu o veverita bizara si mai putin cu o maimuta. Are lungimea corpului de 36-40 cm, iar greutatea de 2,5-3 kg. Corpul nu este robust, pare subtire si delicat si este acoperit cu fire de par aspre, rigide, de culoare gri sau alb si subpar scurt si gros, maroniu sau negru.
Membrele anterioare si posterioare sunt lungi si subtiri, au degete mari, inguste, terminate cu gheare ascutite. Degetul mare de la fiecare picior se opune celorlalte patru degete. Cu al treilea deget de la membrele anterioare (care este mai lung, subtire, uscativ, pare scheletic si prezinta o dubla incheietura) are obiceiul sa se scarpine in blana, sa scormoneasca in crapaturile scoartei copacilor sau in tulpini de bambus si de trestie-de-zahar pentru a scoate insectele, larvele de insecte sau seva plantelor. Datorita zgomotului pe care il face cu degetul sau mijlociu in scoarta copacilor Aye-aye este cunoscut cu numele de primata nocturna ,,ciocanitoare”.
Urechile sunt mari, alungite, mobile si fara par, cu ajutorul lor poate capta cu usurinta sunetele din jur, fiind interesat mai ales de zgomotul facut de larvele de insecte in miscare – hrana sa preferata. Dupa ce a detectat locul unde sa gasesc larvele de cari, Aye-aye incepe sa roada scoarta cu dintii sai puternici si ascutiti, apoi cu degetul scoate larvele si le duce direct in gura (vezi video).
Desi este un mare consumator de insecte, se hraneste si cu fructe, ciuperci, seminte si nectar de flori. Ii place laptele de nuca de cocos, iar pentru a sti locul unde sa roada coaja acestui fruct dur incerca cu degetul sau mijlociu locul cel mai moale.
Coada este lunga si stufoasa, poate ajunge la 40 cm.
Capul este rotund si mare, iar botul scurt si golas. Dentitia se aseamana foarte mult cu cea de la rozatoare, pe fiecare maxilar are doar un incisiv mare si curbat, care creste in continuu dupa tocire pe tot parcursul vietii animalului, iar caninii lipsesc complet. Ochii sunt mari si rotunzi, au irisul de culoare maronie.
Astfel de animale tresc solitar sau in grupuri mici familiare. Sunt nocturne, isi cauta hrana noaptea, iar ziua dorm in cuiburi mari construite pe ramurile groase ale copacilor, la inaltimi de 10-15 m. Acestea sunt facute din crengi si frunze, unele cuiburi avand un diametru de pana la jumatate de metru. Comunicarea intre ele se face prin sunete specifice, merg in cautarea hranei in pereche si se cheama reciproc cand sar dintr-un copac in altul.
Urca si coboara cu usurinta pe trunchiul copacilor, stau agatate de ramuri cu membrele posterioare tinand capul in jos, cand se misca pe crengi isi strang degetele lungi din fata pentru a le proteja. Deseori isi fac igiena corporala in pereche, cu degetele lungi de la membrele anterioare se cauta reciproc de paraziti in firele de par ale blanii.
In perioada de imperechere pot fi observate mai mult primate Aye-aye impreuna, ele interactioneaza mai mult in sezonul de reproducere. Cauta hrana in grupuri mici si dorm impreuna in cuiburi. Intre masculi apar frecvent conflicte, cu siguranta isi disputa dreptul la imperechere cu femelele.
Atat femelele cat si masculii sunt animale teritoriale, in general masculii isi delimiteaza spatii mai mari de 100 hectare. Avand in vedere aceste teritorii mari se intelege de ce se intampla ca frecvent zonele sa se suprapuna si sa apara manifestari comportamentale agresive. Si femelele se ataca intre ele mai ales cand vine vorba de locul unde isi cauta hrana, sau in care isi cresc puii. Marcarea teritoriilor se face pin zgaraieturi, muscaturi de scoarta, prin excremente, urina si secretii ale unor glande specifice acestor animale.
Femela, in perioada de reproducere atrage masculul prin sunete speciale. Copulatia intre mascul si femela dureaza mai putin de o ora, iar apoi, dupa o gestatie de 170 de zile femela naste un singur pui. Acesta se aseamana cu animalele adulte doar ca este mai mic, are greutatea de 90-140 g la nastere si corpul acoperit cu blana in nuante de culori putin mai deschise. Este alaptat timp de 3 luni si tinut in cuib. Daca trebuie mutat, femela il prinde cu dintii si il cara in noul cuib. La 3-6 luni puiul mananca fructe si larve, iar la 2,5-3,5 ani ajunge la maturitatea sexuala si poate deveni independent.
Aye-aye este o specie in pericol de disparitie. Face parte din ordinul Primates, genul Daubentonia si are denumirea stiintifica de Daubentonia madagascariensis. Speranta de viata la Aye-aye in conditii de captivitate este de aproximativ 24 de ani, in salbaticie traieste mai putin.
Video – Aye-aye scoate din scoarta copacului o larva de insecta:
