Băile 1 Mai sau Băile Episcopiei, cum era denumită staţiunea în secolele XV-XVII, au devenit faimoase în întregul Imperiu Ungar datorită apei termo-minerale şi a nămolului sapropelic utilizat pentru vindecarea diverselor boli. Chiar dacă faima zonei nu era precum faima cunoscută de Staţiunea Băile Herculane în perioada romană, totuşi beneficiile pe care le aducea persoanelor care se tratau aici a făcut ca şi astăzi faima acestei staţiuni să fie recunoscută.

Staţiunea 1 Mai este situată în apropierea Municipiului Oradea (4km), judeţul Bihor, mai exact între comunele Rontau şi Haieu.

Din punct de vedere istoric, pe baza numeroaselor dovezi arheologice s-a dovedit fără nici o urmă de dubiu că zona aferentă staţiunii, precum şi zonele adiacente au fost locuite încă din perioada neoliticului. Dovezile arhelogice din perioada Otoman, repectiv fragmente ceramice, dovedesc faptul că acest areal în perioada neolitică era populat de triburile de sorginte indo-europeană, mai exact tracii.

Acest fapt dovedeşte şi continuitatea poporului român în acest areal. Se ştie faptul că triburile tracice au fost precursorii geţilor şi a dacilor. Aceste triburi au trăit pe acest teritoriu în mileniul al II-lea î.e.n. Tot mărturiile arheologice dovedesc un fapt: chiar înainte de cucerirea Daciei de către romani, dacii din această zonă aveau legături comerciale cu Imperiul Roman. Desigur că după cucerirea romană aceste relaţii au devenit mai strânse.

Dovezile unei continuităţi în ceea ce priveşte populaţia în aceste teritorii după retragerea aureliană apar începând cu anul 1214, an din care datează o Bulă papală prin care sunt recunoscute puterile tămăduitore ale apelor din zonă. Continuitatea istorică a acestor locuri este inseparabilă de istoria tuturor ariilor locuite din arealul Sânmartin sau Băile Felix, zone cu bogate izvoare termale a căror importanță a fost recunoscută încă din perioada dominaţiei Imperiului Ungar.

Zona Băilor 1 Mai era în propietatea Bisericii Romano-Catolice din Cetatea Oradea, începând cu anii 1374.

Astfel, prin anii 1400, zona a intrat în sfera de interes a puterii centrale imperiale care a decis construirea şi amenajarea spaţiului pentru a fi exploatate în interesul nobilimii. Chiar dacă nu avem dovezi clare în ceea ce priveşte amenajarea din zona 1 Mai, astfel de dovezi arheologice s-au găsit pentru zona Băile Felix. Prin extrapolare, am putea presupune că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în arealul staţiunii care reprezintă subiectul acestui articol.

Zona aferentă Băilor 1 Mai şi satele vecine Cetăţii Oradea era populată de iobagii romani care lucrau la cariera de calcar din apropiere şi la cuptorul de ardere a varului.

Din punctul de vedere al poziţionării geografice, staţiunea Băile 1 Mai este situată în partea de nord – vest a Câmpiei Crișurilor.

Din punct de vedere hidrografic, staţiunea este traversată de râul Peţea, iar în subsol se regăsesc straturi acvifere captive în straturile sedimentare cuaternare, precum şi un strat acvifer de mare adâncime captiv în formaţiunile cretacice, respectiv calcar. Apele calde ale pârâului Peţea, din zona 1 Mai a determinat ca o minunăţie a naturii să învingă un fenomen geografic deosebit de puternic: glaciaţiunea cuaternară care s-a manifestat şi în zona staţiunii.

Practic, temperaturile de peste 20 grade C până la 41 grade C, nămolul sapropelic şi turba au asigurat condiţiile necesare pentru ca această plantă să supravieţuiască. Vorbim de Nymphea Lotus Thermalis, o relicvă cuaternară, care, în 1932, a fost declarată monument a naturii. Astăzi, regăsim această plantă de o frumuseţe aparte în apele Lacului „Ochiul Ţiganului”. Pentru cine a fost în Delta Dunării ar putea să confunde acest nufăr cu cel din deltă. Însă se înşală. Din punct de vedere biologic, nufărul este o „rudă apropiată” nufărului de pe Nil.

baile-1-mai.jpg

Însă pe lângă faptul că este gazda unui monument al naturii, Staţiunea 1 Mai se remarcă prin apele minerale termale şi nămolul sapropelic cu efecte benefice în tratarea unei game foarte variate de afecţiuni.

Din arsenalul terapeutic al zonei, se remarcă:

  • Apa termală cu o temperatură medie de 32 grade Celsius.
  • Nămolul sapropelic cu proprietăţi terapeutice recunoscute din perioada dominaţiei ungare.
  • Apele bicarbonatate.
  • Apele sulfatate.
  • Apele calcice.
  • Apele oligominerale.

Tot acest „arsenal” terapeutic, combinat cu un personal foarte calificat oferă posibilitatea de a trata o gamă foarte variată de afecţiuni. Dintre acestea, amintim:

  • Ale articulaţiilor, precum şi diverse afecţiuni ale sistemului osos.
  • Afecţiuni reumatice de tot felul.
  • Afecţiuni neurologice şi semipareze, însă în cazul ultimei afecţiuni trebuie să treacă o perioadă de minim 6 luni înainte de a se da acceptul pentru a urma un tratament în 1 Mai.
  • Afecţiuni ginecologice.
  • Afecţiuni de nutriţie şi metabolism, printre care diabet, afecţiuni endocrine etc.

Pe lângă apele termale, puteţi beneficia şi de nămolul sapropelic, care are un rol deosebit de important pentru vasodilataţia vaselor sangvine, stimularea sistemului neurologic periferic, întărirea sistemului imunitar şi de reacţiune al acestuia.

Însă pentru recunoaşterea efectelor benefice ale zonei asupra celor care „îi trec pragul” concura şi:

Condiţiile climatice deosebit de propice, cu o temperatură medie anuală de 10 grade Celsius, cu ierni blânde şi veri temperate din punct de vedere al temperaturilor şi a precipitaţiilor;

A bazei de tratament, care deşi datează din 1978, în ultimii ani a fost renovată şi chiar extinsă prin intermediul investiţiilor private. Tot aici, amintim şi baza de cazare care nu a fost doar modernizată, ci chiar înnoită prin investiţiile private.

Este accesibilă atât pe cale rutieră, cât şi aeriană, staţiunea fiind la doar 4 km de Oraşul Oradea, la distanţă de 7 km de aeroport şi la doar 6 km distanţă de graniţă romano-ungară.

Atracţiile turistice din vecinătate:

  • Munţii Pădurea Craiului.
  • Staţiunea Băile Felix.
  • Hidișelul de Sus ideal pentru amatorii de sporturi extreme.

Caracterul unic al staţiunii este dat de o serie de elemente precum:

  • Relicvele cuaternare: Nymphea Lotus Thermalis care îşi deschid petalele noaptea şi se închid dimineaţa, faimosul pește „Roşioara lui Racoviţa” sau un melc „Melanopsys Parreyssi”.
  • Bazinul cu valuri, invenţia datând din 1875, creat de inginerii austrieci, în prezent încă fiind în stare de funcţionare.
  • Clima blândă combinată cu apele geotermale şi baza de tratament asigură un caracter permanent staţiunii balneoclimaterice.

Izvoarele termale sunt însoțite de un peisaj natural pitoresc, incluzând rezervații naturale ca Lacul cu Nuferi, unde se găsește nufărul termal rar „Nymphaea Lotus Thermalis”, un simbol al stațiunii și unica specie de acest fel din Europa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.