Situată într-o zonă centrală a municipiului Satu Mare, biserica romano-catolică Calvaria cu hramul Preasfânta Inimă a lui Isus se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Satu Mare.

Biserica a fost ridicată în anul 1844 de către episcopul Ham Janos pe un loc numit „Colina Toboşarilor”, nume ce provine de la faptul că, în epocă, aici se anunţau principalele ştiri ale momentului.

Proiectul bisericii îi aparţine lui Tischler Albin, canonic titular şi paroh al comunei Urziceni din judeţul Satu Mare, căruia i se datorează şi cele 14 staţiuni ale calvariei, construite în faţa colinei.

Prima biserică Calvaria din Satu Mare este un exemplu reprezentativ al neogoticului timpuriu din Ungaria acelei perioade. Biserica respectivă a fost însă demolată la începutul secolului al XX-lea, însă aspectul ei este cunoscut datorită fotografiilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Din cauza suprafeţei instabile pe care fusese construită, zidurile bisericii au fost afectate de crăpături, lăcaşul de cult fiind reconstruit în anul 1908 de către fraţii Weszelovszky din Satu Mare şi sfinţit la 6 iunie 1909 de Episcopul Boromisza Tibor.

Războaiele au deteriorat construcţia, care a necesitat o nouă reconsolidare în anul 1945. În urma naţionalizării lăcaşelor de cult din anul 1949 şi a desfiinţării ordinelor călugăreşti, iezuiţii au fost nevoiţi să plece de la Calvaria, iar în această perioadă administrarea bisericii a fost preluată de parohia Catedrală.

O nouă lucrare de recondiţionare a bisericii Calvaria a avut loc în anii 1975 – 1976, când întreaga tencuială a fost scoasă şi înlocuită cu alta nouă. În anii următori, a fost restaurat şi interiorul bisericii de către Bodi Endre, un zugrav decorator din Satu Mare. Lucrările au fost finalizate la 4 iunie 1978.

Biserica este construită din cărămidă şi are 2 turnuri în partea estică, fiecare cu o înălţime de 42,2 metri. Faţadele bisericii au un aspect specific stilului neogotic, la fel ca interiorul. Pereţii sunt împodobiţi cu reprezentări decorative şi figurative. Picturile decorative îmbină motive geometrice şi vegetale, fiind realizate în cadrul reparaţiilor din anul 1977, iar cele figurative redau imagini ale unor sfinţi şi teme biblice. Din vitraliile bisericii vechi, se mai păstrează doar câteva părţi din închiderea unor ferestre. Mobilierul este, de asemenea, neogotic, având cinci altare şi bănci decorate în partea de sus cu modele în formă de crin.

Principalul altar este dedicat Inimii Preasfinte a lui Isus, a cărui statuie se află în nişa centrală a construcţiei. Decoraţiunile altarului includ şi elemente caracteristice ordinului iezuit, cum ar fi iniţialele devizei ordinului – AMDG (Ad Maiorem Dei Gloriam). De asemenea, în cele două nişe de lângă tabernacol se află statuile sfinţilor iezuiţi Ignaţiu de Loyola şi Francisc de Xavier.  

Orga bisericii datează din anul 1896, fiind realizată în atelierul fraţilor Rieger, printre cele mai renumite în materie de construcţie de orgi din Europa Centrală.
Biserica Calvaria include două comunităţi: una de limbă germană, care exista dinainte de anul 1989, şi una de limbă română, care s-a format în 1992, iar în prezent cuprinde aproximativ 160 de familii. Atât comunitatea română, cât şi cea germanică beneficiază de preoţi în funcţie de limba vorbită.

intrare-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
biserica-calvaria-satu-mare.jpg
alee-intrare-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
loc-predica-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
intrare-in-cladire-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
curte-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
interior-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
interior-si-tavan-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
statuie-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
altar-biserica-calvaria-satu-mare.jpg
info-biserica-calvaria-satu-mare.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ