Biserica cu Luna este una dintre cele mai cunoscute biserici creştin-ortodoxe din oraşul Oradea. Se află în Piaţa Unirii, la numărul 2 şi este şi catedrală episcopală, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de Catedrala Adormirea Maicii Domnului, după hramul pe care îl poartă.
Numele său provine de la faptul că are inclus un mecanism nemaintalnit în toată Europa. Acesta constă într-o sferă al cărei diametru are 3 metri, aflată sub turnul-clopotniță. Sfera a fost vopsită în negru şi galben, iar mecanismul o face să se rotească în funcţie de cum se roteşte Luna în jurul Pământului – astfel, sfera arată toate fazele lunii.
Mecanismul datează din anul 1793, fiind realizat de un ceasornic pe nume Georg Rueppe, iar astăzi se află într-o excelentă stare de funcţionare.
Biserica cu Lună a fost construită în perioada 1784-1790, după planurile arhitectului Iakob Eder. Stilul predominant este cel baroc, însă se pot observa şi câteva influenţe neoclasice. Monumentul istoric a fost văzut ca o victorie a creștinilor-ortodocși de atunci, deoarece catolicii se opuneau cu vehemenţă ridicării unui astfel de edificiu.
Vicarul de atunci chiar a încercat să o cumpere cu o jalbă de galbeni pe Împărăteasa Maria Tereza, pentru ca aceasta să emită un act prin care să interzică apariţia unei biserici. Toate eforturile catolicilor au fost însă în zadar.
În anul 1921, Biserica cu Lună a devenit catedrală episcopală, după ce Episcopia Ortodoxă Română a Oradei s-a reînfiinţat. Continuă să fie catedrală, mai ales că este cel mai de seamă edificiu ortodox din oraş. Pe lângă arhitectura deosebită, se remarcă şi prin picturi, dar şi prin sculptură. Picturile iniţiale au fost realizate în perioada imediat următoare construirii bisericii, fiind executate de Paul Murgu şi fraţii Arsenie şi Alexandru Teodorovici.
Acestea mai pot fi văzute pe iconostas, în strane, în amvon şi pe scaunul arhieresc. Interesant e portretul lui Horea, care se află deasupra iconostasului, biserica celebrându-l ca pe unul dintre cei mai mari eroi români. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica cu Lună a fost pictată în frescă, lucrările fiind restaurate în anul 2000.
Sculpturile prezente în Biserica cu Lună ies în evidenţă prin combinaţia de stiluri arhitecturale. Acestea au fost realizate în stil bizantin, stil des întâlnit în bisericile ortodoxe. Însă se pot observa şi câteva elemente ale stilurilor rococo şi baroc – deşi sunt două stiluri bogate în decoraţiuni, biserica din Oradea nu a însuşit decât elementele mai „cuminţi”, menite să înfrumuseţeze obiectele.
Picturile şi sculpturile fac parte din patrimoniul bisericii, alături de alte obiecte liturgice, adunate într-un singur loc: Muzeul „Roman Ciorogariu”, aflat în curtea edificiului. Muzeul poartă numele unuia dintre episcopii Oradei, al cărui mormânt se află în biserică.
Biserica cu Lună poate fi admirată oricând, nu numai în timpul slujbelor. Muzeul are un program de vizitare, aşa că cei care vor să-l viziteze ar trebui să se intereseze din timp de acest lucru. Edificiul este sesizabil de departe, mai ales că turla are o înălţime de 55 de metri.
În timp ce exteriorul bisericii impresionează prin eleganța și măreția sa, interiorul este un sanctuar de pace și spiritualitate. Vizitatorii sunt adesea uimiți de frumusețea iconostasului și de detaliiile ornamentale care împodobesc pereții și tavanul, fiecare element contribuind la atmosfera solemnă și meditativă a locului.
De asemenea, Biserica cu Lună este un punct central pentru comunitatea ortodoxă locală, găzduind regulat servicii religioase și evenimente care aduc împreună credincioșii din Oradea și din împrejurimi. Prezența sa în centrul cultural și spiritual al orașului o face nu doar un punct de interes turistic, ci și un loc de adunare pentru cei care caută liniște spirituală.
