Descris drept „cel mai desavarsit muzeu in aer liber al perioadei coloniale a Americii Latine” de catre Pal Kelemen, istoricul de arta si arheologul, orasul Antigua poate fi considerat o asezare care nu a reusit sa isi pastreze decat o buna parte din constructiile specifice, orasul colonial spaniol fiind in ruine. Chiar si asa, unele edificii au rezistat in fata vremurilor zbuciumate, precum si in fata eroziunii timpului.
Un astfel de exemplu este Biserica Nuestra Senora de la Merced, singura cladire care a mai ramas in picioare dintr-o comunitate religioasa vasta, ale carei constructii au fost puse la pamant de un cutremur, in anul 1773. E drept, insa, ca si acest lacas sfant a fost grav avariat, numai ca s-a cautat reconstruirea si restaurarea cladirii, ceea ce, de altfel, s-a si intamplat. Ramasitele vechii culturi si civilizatii, vestigiile unei lumi care inca mai respira prin acest oras se afla in jurul acestei biserici, manastirea si locuintele calugarilor zacand in ruine.
Din fericire, aceste ruine sunt vizitate de mii si mii de turisti in fiecare an, multi vizitatori venind aici indeosebi pentru a admira uriasa fantana ce se afla in inima ruinelor din Antigua. Aceasta este cunoscuta ca fiind cea mai mare fanatana coloniala din America Latina, avand forma unui nufar. Calugarii foloseau aceasta fantana, in secolul al XVI-lea, pentru a creste peste, in aceasta maniera, facand rost de carne proaspata, nemaifiind deci nevoie sa plece din comunitate pentru a face rost de hrana. Este aproape imposibil sa nu ramanem impresionati de Biserica Nuestra Senora de la Merced, mai ales de elementele decorative de pe fatada lacasului sfant, acestea fiind, de cele mai multe ori, asemanate, cu glazura unui tort de nunta.
Insa primul detaliu care ne sare in ochi este, fara doar si poate, culoarea galbena-stralucitoare, ce-i confera cladirii un aer aparte, am putea spune specific colonial. Iar daca suntem si mai interesati de acest lacas sfant, mai cu seama de elementele decorative, vom descoperi un specific nu tocmai religios, fatada bisericii Nuestra Senora de la Merced fiind decorata, intre mulaje, cu un element ce infatiseaza, de pilda, un stiulete de porumb. Insa aceasta alegere nu ar trebui sa ne mire nicidecum, deoarece pentru populatia Maya, porumbul avea o importanta deosebita, cei care au ajutat la recontruirea lacasului sfant apartinand acestei populatii.
Este foarte interesant de urmarit evolutia crestinismului in aceasta regiune, unde catolicismul a fost, intr-o oarecare masura, amestecat cu alte elemente pagane. In alta ordine de idei, oamenii au interpretat noua religie in felul lor. Spre exemplu, prin plasarea unui astfel de element, ce infatiseaza un stiulete de porumb, lucratorii au cautat sa isi arate multumirea fata de zeul lor, pentru ca le ofera bucatele de care au atata nevoie. Totodata, prin acest element, s-a dorit si inaintarea unei rugaminti catre zeul lor, prin care lucratorii i-au cerut acestuia sa le daruiasca culturi bogate in continuare.
In sfarsit, dupa cutremurul devastator din anul 1773, Biserica Nuestra Senora de la Merced din Antigua, Guatemala, avea sa treaca printr-un al moment dificil, si anume un alt cutremur, de aceasta data, in anul 1976, in timpul caruia 33.000 de locuitori au murit. A fost nevoie, prin urmare, ca biserica sa fie supusa altor lucrari de restaurare. In prezent, curtea bisericii gazduieste mica piata in aer liber a producatorilor locali, turistii aratandu-se fascinati de ceea ce acestia ofera spre cumparare. Mai exista, de asemenea, o piata mult mai mare in apropierea bisericii Nuestra Senora de la Merced, insa doar aici vanzatorii ambulanti mayasi isi pot vinde bijuteriile artizanale, preparatele specifice si, bineinteles, diversele fructe abia culese.
