In comparatie cu rudele europene care au dimensiuni mai mici, in America de Nord apare o specie californiana numita broasca de padure sau Rana sylvatica. Traieste mai ales in regiunile impadurite din zonele temperate, multe exemplare apar pana dincolo de Cercul Arctic, in nord unde alte specii nu ar putea supravietui. Interesant la aceasta broasca este ca poate rezista si in Alaska, ea sta in apa sau la suprafata pamantului in gauri si pare ca devine o bucata de gheata. Astfel in stare congelata, ea nu mai respira, inima intra in stop cardiac, iar circulatia sangelui se opreste si nu se mai poate misca. In lunile de primavara cand vine dezghetul ea se intoarce la normal, am putea spune ca reinvie, respiratia ei revine la normal, circulatia sangelui la fel, iar creierul, inima si toate sistemele corpului devin iar functionale. Se pare ca sangele ei contine substante ce se comporta ca un antigel. Broasca de padure reuseste iar sa fie activa, se poate deplasa cu usurinta sau face salturi cu ajutorul picioarelor lungi posterioare.

Rana sylvatica, Foto: naturenorth.com
Rana sylvatica, Foto: naturenorth.com

Are corpul indesat, lung de 3,5-8 cm,  capul turtit si lat, gura larga, gatul aproape ca nu se distinge, tegumentul fixat in anumite zone de organism prin benzi inguste de tesut conjunctiv si in spatele ochilor prezinta o pata caracteristica aceastei specii, care are numele de ,,masca talharului”. Masculul este intotdeauna mai mic decat femela si cantareste mai putin. Corpul este acoperit cu piele groasa, pe partea dorsala in nuante de culori roz-crem, maronii, gri-inchis-verzui, ruginii sau chiar negre, cu pete inchise si dungi pe membrele anterioare si posterioare. Pe partea ventrala coloritul este gri-deschis-albicios sau galben-pal. Capul este mare cu botul alungit, ochii sunt bulbucati si foarte mobili, au irisul de culoare inchisa. Timpanele sunt mici si au dimensiuni mai reduse decat ochii. In pozitia de repaus isi strange bazinul, in general forma corpului pare perfect adaptata pentru locomotia prin salturi.

Citește și:  Dinozaurul Xenoceratops foremostensis avea capul imens

In perioada de reproducere, in lunile de primavara, masculii isi umfla sacii lor vocali si scot sunete stridente, carateristice de chemare a femelelor. Dupa imperechere femela depune un numar foarte mare de oua (acesta ajunge chiar si la o mie). La sfarsitul verii are loc metamorfozarea mormolocilor. Hrana acestei specii consta din paianjeni si gandaci pe care ii prinde cu limba si ii inghite intregi, timp in care bolta palatina se contracta, iar ochii de deasupra capului se  misca. Cei mai mari dusmani ai sai sunt ratonii, starcii, serpii si bufnitele.

Broasca de padure face parte din ordinul Anura, familia Ranidae si este o specie comuna in regiunile din SUA si Canada.

Video – Broasca de padure (Rana sylvatica):

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.