Familia Chrysomelidae cuprinde 35 000 de specii de carabusi de frunze care sunt larg raspanditi in toata lumea pe aproape toate tipurile de plante. Denumirea de carabusi de frunze vine de la faptul ca majoritatea acestor carabusi adulti se hranesc cu frunze. Tocmai acest lucru face ca aceste specii de carabusi sa fie considerate daunatoare. Totusi o foarte mica parte dintre aceste specii se hranesc cu polen, iar unii dintre ei sunt folositi pentru controlul biologic al buruienilor.
In general carabusii de frunze au corpul alungit, de forma cilindrica si uneori putin incovoiat. Pot ajunge la lungimea de 1-3 cm, iar anterele lor sunt destul de mici, masoara mai putin din jumatatea lungimii corpului. In perioada de imperechere femelele isi depun ouale in grupuri, in sol sau pe plantele-gazda. Majoritatea speciilor au corpul viu colorat, deseori cu reflexe metalice.
Gandacul ovazului (Lema melanopus)
Reprezinta una dintre cele mai daunatoare insecte pentru culturile de ovaz si orz. Este raspandit in toata Europa si Africa de Nord, la noi in tara produce mari daune in culturile de cereale in Transilvania, Campia Romana, Banat si alte zone. Gandacul adult are corpul alungit, de forma ovala, lung de 4,4-5 mm. Are picioarele roscate, capul si anterele negre, iar aripile anterioare sunt albastre-verzui cu reflexe metalice cu puncte negre care formeaza niste striatii longitudinale.
Aceasta insecta ierneaza in stadiul de adult in frunzisul padurilor. Primavara, in luna aprilie apar gandacii care imediat la cateva zile incep copulatia si ponta. Femela isi depune ouale sub forma unor siruri formate din 4-18 oua, pe partea superioara a frunzelor de cereale, in special pe ovaz si orz. Ouale sunt cilindrice si rotunjite la extremitati, sunt lungi de 0,5 mm si de culoare portocalie sau galbena. O singura femela poate depune un numar de aproximativ 150-200 de oua, iar incubatia lor dureaza 12 zile.
Dupa eclozare apar larvele care incep sa roada frunzele pe care se aflau ouale. Stadiul larval dureaza 14 zile, timp in care larvele naparlesc de 3 ori, iar la maturitate ele ajung la lungimea de 6 mm, au corpul bombat, de culoare alba-galbuie, capul maro, iar pe spate poarta o mantie din excremente de culoare bruna.
La sfarsitul dezvoltarii larva se curata de sacul de excremente si migreaza in sol, la adancimea de 4-5 cm, unde isi construieste o casuta nimfala din particule de pamant, in care se transforma in nimfa. In luna iulie apar noii adulti care se hranesc cu plante graminee si la inceputul lunii septembrie intra in hibernare.
Gandacul ovazului este un mare daunator atat al cerealelor de toamna cat si al celor de primavara. Adultii rod frunzele plantelor sub forma unor dungi longitudinale, iar larvele lor distrug mai ales partea superioara a frunzelor. In ambele cazuri frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Gandacul lucernei (Phytodecta fornicata)
Este raspandit in toata Europa, apare si in tara noastra si este cunoscut ca un mare daunator al culturilor de lucerna. Poate fi usor recunoscut dupa forma corpului ovala, lung de 5-7 mm, rosu-caramiziu pe spate si negru pe abdomen. Are picioarele si anterele rosii-galbui, iar aripile anterioare prezinta cateva puncte negre care in unele cazuri se unesc sau lipsesc.
Gandacul ierneaza in stadiu de adult, intr-o casuta nimfala, in stratul superficial al solului, la adancimea de 10-15 cm. Primavara devreme, chiar la inceputul lunii martie, cand temperatura este de 10 grade apar gandacii lucernei, care se hranesc o perioada de 8 zile cu frunze de lucerna si apoi se imperecheaza si incep ponta.
Femelele isi depun ouale pe partea inferioara a frunzelor sau pe lastarii plantelor, sub forma unor grupuri de 10-21 oua. Lungimea oualor este de 1,6 mm, forma este alungita, ovala si culoarea galbena. O singura femela depune un numar de 500-600 de oua intr-o perioada lunga de timp, de obicei din prima saptamana a lunii aprilie si pana la inceputul lunii iunie.
Dupa o perioada de incubatie de 5-9 zile, care depinde de temperatura mediului, apar larvele care se dezvolta timp de 3-4 saptamani, timp in care naparlesc de 4 ori. Larvele ajung in ultimul stadiu la lungimea de 1 cm, au culoarea galbena-cenusie, iar pe partea ventrala prezinta siruri transversale de negi cu perisori de marimi diferite.
Larvele se hranesc cu frunze de lucerna, iar cand ajung la maturitate parasesc plantele, coboara in stratul superficial al solului unde isi construiesc casute nimfale din granule de pamant, in care apoi se transforma in nimfe. Stadiul nimfal este de 2 saptamani, apoi apar adultii chiar in luna iunie, care pot fi observati pe frunzele de lucerna pana in luna august. Dupa o perioada lunga de hranire gandacii se retrag in sol, unde intra intr-o perioada de incetinire a functiilor vitale care apoi este continuata cu hibernarea.
Gandacul rosu al lucernei este un mare daunator al culturilor de lucerna, deoarece adultii si larvele rod frunzele, le perforeaza suprafetele, ataca deseori si varful tulpinelor, astfel planta nu se mai dezvolta, iar in cazuri de invazii mari recolta este compromisa.
Gandacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata)
A aparut pentru prima data in America de Nord, prin anul 1850, pe diferite specii de cartof salbatic, in special in regiunea Colorado, de la care ii vine si numele. Cand a inceput cultivarea cartofului in diferite regiuni ale Americii, acest gandac a trecut de pe plantele spontane pe plantele de cultura, iar apoi a avut loc inmultirea lui in masa. Prin diferite mijloace de transport el a fost raspandit si in alte regiuni geografice, astfel in anul 1876 el a aparut si in Europa. La noi in tara gandacul de Colorado a aparut pentru prima data in Maramures, la Sapanta, in anul 1952.
Gandacul adult are corpul lung de 1-1,2 cm, oval, pe partea dorsala bombat, cu un colorit galben-portocaliu si capul garben-roscat. Pe cap are o pata triunghiulara, pe aripile anterioare are dungi negre, care sunt marginite de siruri de puncte, iar aripile membranoase au culoarea portocalie. Acest gandac ierneaza in stadiul de adult in stratul superficial al solului, la adancimi de 10-50 cm.
Daca solul este nisipos el coboara la adancimi si mai mari de pana la 90 cm. Primavara, cam la sfarsitul lunii martie gandacii ies la suprafata solului, uneori apar si mai tarziu prin luna aprilie spre mai daca temperatura mediului nu este cuprinsa intre 16-21 de grade. Vara, in luna iunie are loc imperecherea si incepe ponta. Femela depune ouale in grupuri de 4-90 bucati pe partea inferioara a frunzelor de cartof.
Ouale sunt depuse si pe alte plante cultivate sau spontane, sau chiar pe buruienile din apropierea acestor culturi. O singura femela depune in medie un numar de aproximativ 280-1000 de oua, a caror incubatie dureaza 5-15 zile, in functie de temperatura mediului inconjurator. Ouale au lungimea de 1,2 mm, sunt ovale si de culoare galbena-portocalie.
Dupa eclozare apar larvele cam la jumatatea lunii mai, care ajung la maturitate intr-o perioada de 2-4 saptamani. Larvele au la inceput lungimea de 1,2 mm, iar in ultimul stadiu ajung la 0,8-1 cm. Au un colorit rosiatic-inchis iar in ultimul stadiu au nuante portocalii, capul este negru, iar pe abdomen prezinta mici tuberculi de culoare neagra.
Larvele se hranesc pe toata durata evolutiei lor cu frunze de cartof, ajung la maturitate cam la sfarsitul lunii iulie, iar primii adulti apar in inceputul lunii august. O parte din adulti pot fi vazuti pe plantele cultivate sau spontane pana in octombrie-noiembrie, dupa care se retrag in sol pentru hibernare, iar o alta parte raman de la inceput in casutele nimfale pana in primavara anului viitor.
Gandacul de Colorado este foarte daunator pentru culturile de cartof dar si pentru alte tipuri de plante: rosii, matraguna, vinete, maselarita etc. Adultii perforeaza frunzele sau le rod complet, larvele produc diferite orificii pe suprafata frunzelor sau le rod pana la nervuri, uneori sunt atacati si lastarii, astfel incat din plante pot ramane doar resturi de tulpini.
Puricele inului (Aphthona euphorbiae)
Este raspandit in toata Europa, el fiind un mare daunator al culturilor de in. La noi in tara apare mai ales in regiunile de deal si munte, in Moldova si Transilvania. Se recunoste dupa corpul sau lung de 1,5-2 mm, de culoare negru-albastrui sau verzui, anterele galbene sau roscate, cu ultimele 3 segmente negre, iar aripile anterioare maronii, cu numeroase puncte mici si dese.
Gandacul ierneaza in stadiul de adult pe sub ierburile uscate de pe sol sau pe sub stratul de frunze cazute din paduri. Adultii apar primavara, in lunile martie-aprilie, cand temperatura ajunge la 10 grade. La inceput ei urca pe plantele spontane, iar dupa cel mult o saptamana migreaza pe culturile de in, hranindu-se cu frunzele acestora. La inceputul lunii mai are loc copulatia si ponta, cand femela depune in sol, chiar in apropierea plantelor-gazda un numar de 120-130 de oua intr-o perioada de o luna.
Dupa o perioada de incubatie de 25-30 de zile apar larvele care sapa galerii in cuticula radacinilor, hranindu-se cu continutul acestora timp de 30 de zile. Larvele sunt de culoare alba-galbuie si pot ajunge la o lungime de 3-4 mm. Cand ajung la maturitate larvele se transforma in nimfe, in casutele nimfale construite in sol, la adancimi mici de aproximativ 2-5 cm. La sfarsitul lunii iunie apar noii adulti, sau in regiunile mai reci in luna august.
Puricele inului este un mare daunator atat a culturilor de in cat si de fasole. In anii cu invazii puternice culturile atacate sunt total compromise. In cazul plantelor mai dezvoltate care au deja 6 cm inaltime, daca precipitatiile sunt abundente cultura se poate reface.
Puricele canepii (Psylliodes attenuata)
Este un mare daunator al culturilor de canepa din toata Europa. La noi in tara apare destul de frecvent in regiunile din Transilvania, dar apare si in alte regiuni unde se cultiva canepa. Puricele are corpul lung de 1,8-2,6 mm, de culoare verde-albastrui, cu picioare maronii, pe cap are 2 striuri in X, aripile anterioare de culoare verde-aramie cu numeroase striuri longitudinale.
Aceasta specie ierneaza in stadiul de adult, in stratul de suprafata al solului, pe sub granulele de pamant, pe sub resturile de plante de pe camp. Adultii ies din hibernare la inceputul lunii mai, iar doar la cateva zile incep copulatia si ponta. Femela isi depune ouale in sol, chiar langa radacinile plantelor de canepa. Numarul de oua depuse ajunge si la 300, iar incubatia lor dureaza 1-2 saptamani. Dupa eclozare apar larvele care sapa galerii in radacinile de in si se hranesc cu seva acestora.
Larvele ajung in ultimul stadiu la lungimi de 3-4 mm, au un colorit alb-galbui, picioarele negre si spatele cu numeroase inflamatii de culoare inchisa. Cand dezvoltarea lor este completa larvele migreaza in sol, unde construiesc celule din particule de pamant, in interiorul carora se transforma in nimfe. In lunile iulie-august apar noii adulti care se hranesc o perioada cu frunze de canepa si apoi coboara in sol, unde hiberneaza pana in primavara anului viitor.
Puricele canepii ataca canepa, dar si urzicile si hameiul. Cand invaziile sunt mari, plantele atacate nu se mai dezvolta, unele raman mici, altele se usuca si astfel productia de seminte de in scade.
Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis)
Apare in Europa Centrala si de Vest, iar in tara noastra mai ales in Dobrogea si Campia Romana, in regiunile unde se cultiva rapita. Gandacul are corpul bombat, lung de 0,7-1 cm, rosu-caramiziu pe spate si negru pe abdomen, pe cap si aripi prezinta dungi si pete de culoare neagra. Aceasta specie ierneaza in stadiul de ou, in stratul de suprafata al solului si apare primavara sub forma de larva, chiar la inceputul lunii martie.
Durata stadiului larvar este de 25-55 de zile, in functie de temperatura mediului, iar transformarea in nimfe are loc in sol, la adancimi mici de numai 5 cm. Dupa o perioada de 15 zile nimfele se transforma in adulti, care dupa o perioada intensa de hranire cu frunze de rapita migreaza iar in sol, unde raman pana la sfarsitul verii.
In luna august adultii apar iar, are loc imperecherea si incepe ponta, femelele depun cate un numar de 220 de oua in grupuri mici, in sol, pe sub granulele de pamant. Ouale au forma ovala, sunt galbene-portocalii la depunere si cenusii mai tarziu, au lungimea de 1,5 mm si latimea de 0,6 mm. Larvele sunt maronii, in unele stadii devin negre si ajung la lungimea de 1,4 cm.
Gandacul rosu al rapitei formeaza o singura generatie pe an si este foarte daunator multor plante cultivate sau spontane, dintre care fac parte: rapita, varza, ridichea, traista ciobanului, mustarul, etc. Cand invaziile sunt mari plantele au distruse frunzele, florile, chiar si tulpinile, fapt ce determina ca aceste culturi sa fie compromise.
Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra)
apare in toata Europa si in Africa de Nord, iar la noi in tara este raspandit atat la campie, deal si munte, unde sunt culturi de varza. Aceasta vietuitoare are corpul alungit, de culoare neagra, lung de 1,8-2 mm, cu antere roscate formate din 2-3 segmente.
Acest gandac ierneaza in stadiul de adult pe sub frunzele, tulpinile si resturile de plante ramase pe camp, pe sub stratul de frunze cazute din paduri si apare abia primavara, prin luna aprilie. In primele 15-30 de zile de la aparitie adultii se hranesc cu plante spontane crucifere, cum este de exemplu rapita, apoi migreaza pe plantele cultivate, imediat ce apar culturile de varza. Gandacii pot fi observati doar in zilele insorite, deoarece in zilele ploioase sau innourate stau ascunsi in sol.
In luna mai, cand temperaturile sunt mai ridicate, are loc imperecherea si ponta. Femelele depun ouale in grupuri, in stratul superficial al solului, la adancimi foarte mici, printre randurile de plante cultivate. Dupa o perioada de incubatie de 6-15 zile, care depinde de temperatura mediului, din oua apar larvele care incep sa se dezvolte hranindu-se cu radacinile plantelor crucifere. Stadiul larvar dureaza 12-20 de zile, iar la maturitate larvele au un colorit alb-galbui, doar abdomenul este negru. Transformarea larvelor in nimfe are loc in sol, in casute nimfale construite din particule de pamant, iar stadiul de nimfa dureaza 15 zile, apoi apar adultii.
Puricele negru al verzei ataca diferite plante crucifere (varza, conopida, gulia, rapita, mustarul, ridichea, etc) producand daune insemnate in aceste culturi. Plantele atacate au frunzele cu multe orificii, un aspect ciuruit si in timp se usuca. Deseori acesti purici ataca chiar si mugurii, florile, precum si fructele plantelor.
Carabusii de frunze fac parte din ordinul Coleoptera.
Măsuri de prevenire și metode de combatere
Combaterea cărăbușilor de frunze Chrysomelidae se realizează prin metode ecologice și chimice. Metodele ecologice includ introducerea unor prădători naturali ai acestor cărăbuși, precum și cultivarea plantelor companion care au rol repelent. În agricultură, un control eficient presupune și alternarea culturilor, ceea ce împiedică dezvoltarea continuă a populațiilor de Chrysomelidae. În cazul invaziilor masive, fermierii apelează la insecticide specializate, aplicate cu precauție pentru a nu afecta biodiversitatea și sănătatea solului.
Video – Gandacul ovazului (Lema melanopus):
