Victor Hugo, scriitor francez din secolul al XIX-lea – poet, dramaturg, prozator, este in cultura lumii, dupa cum il caracterizeaza Charles Baudelaire, “geniu fara frontiere” sau , potrivit unei autocaracterizari, “omul ocean”, cu o capacitate creativa extraordinara, cu spirit inovativ, pasionat, tumultuos. Asadar, Victor Hugo era constient de exceptionala valoare a operei sale, dintre care foarte cunoscute sunt romanele “Mizerabilii”, “Notre dame de Paris”, piesele de teatru “Cromwell”, “Ruy Blas”, “Marie Tudor”, “Lucretia Borgia”, volumele de poezii, “Frunze de toamna”, “Voci interioare”, “Cantecele crepusculului”, “Lumini si umbre” etc.
Este liderul incontestabil al miscarii romantice, a carei estetica a fost exprimata in Prefata dramei “Cromwell”, si a deschis drumul literaturii moderne. A avut o personalitate exceptionala, s-a implicat cu acelasi devotament si in viata literara si in cea politica, la 49 de ani a fost exilat aproape 20 de ani, pentru convingerile sale republicane (a parasit Parisul dupa lovitura de stat a lui Louis Bonaparte-Napoleon al III-lea). A iubit cu aceeasi intensitate (actrita Juliette Drouet a fost marea iubire a vietii lui).
Casa lui Victor Hugo a devenit muzeu in 1902, la 17 ani de la moartea scriitorului, in 1885, fiind prima casa a unui scriitor, declarata muzeu, in Paris. Este amplasata in centrul Parisului, in Piata Vosges, in vechiul hotel Rohan-Guemene (numit si Hotel Lavardin). Aici a inchiriat Hugo, in 1832, un apartament de 280 metri patrati, la etajul al doilea al cladirii, in care se muta impreuna cu familia (sotia si patru copii), pentru urmatorii 16 ani. Cladirile din Piata Vosges sunt realizate, la exterior, in stilul secolului al XVII-lea, din piatra alba si caramida rosie.
Deschiderea muzeului a fost posibila datorita donatiei pe care o face Paul Meurice, executorul testamentar si prietenul lui Hugo, municipalitatii pariziene, cu ocazia implinirii a o suta de ani de la nasterea marelui scriitor. Spatiul interior al Casei lui Victor Hugo, asa cum este organizat astazi, pentru a fi vizitat, cuprinde mai multe incaperi care evoca diverse perioade, dinaintea, din timpul si de dupa perioada exilului. In “salonul rosu” se gasesc exponate despre cei saisprezece ani de viata privata si de activitate literara, de pana la 1848. “Salonul chinezesc” reconstituie anii exilului, iar urmatoarea incapere prezinta ultimii ani de viata ai lui Victor Hugo.
Etajul gazduieste expozitii temporare, unele dintre ele cu expunerea succesiva a celor sase sute de desene aflate in posesia muzeului, dintre cele peste trei mii, realizate de scriitor. Mai exista, la etajul intai al Casei lui Victor Hugo, o biblioteca si un cabinet de stampe. In salonul rosu, Hugo se intalnea, adesea, cu scriitori precum Balzac, Lamartine, Alexandre Dumas, Alfred de Vigny, Sainte Beuve etc., foarte cunoscuti chiar si la vremea aceea. Din aceasta perioada dateaza operele hugoliene, “Legenda secolelor” (partial), “Vocile interioare”, “Ruy Blas”, “Cantecele inserarii” s.a.m.d. Aici traieste Hugo drama pierderii fiicei sale, in varsta de numai 19 ani (a murit inecata).
O alta Casa a lui Victor Hugo, transformata in muzeu, este cea din Insula Guernesey (apartinand Marii Britanii), in St.Peter Port, pe strada Hauteville, casa pe care scriitorul (in exil) a achizitionat-o cu banii pe care i-a luat de pe urma vanzarii volumului “Contemplatii” care, publicat simultan la Bruxelles si Paris, a avut un succes urias, astfel ca scriitorul a putut sa plateasca pe aceasta casa, absolut uimitoare, aproximativ 14 000 de franci. Pentru prima data, marturiseste Hugo, devenise proprietar, in 1856, chiar daca era perioada in care nu se afla in tara.
Se pare ca aceasta Casa a lui Victor Hugo fusese construita pe la 1800 si apartinuse unui corsar englez. La momentul in care o achizitioneaza, casa nu era locuita, spunandu-se ca ar fi bantuita de spiritul unei femei care se sinucise aici. Casa lui Victor Hugo, din strada Hauteville, va fi “botezata” de noul ei proprietar, “Casa libertatii”, Hugo subliniind, intr-o scrisoare catre un prieten, ca a luat obiceiul englezilor care dadeau caselor cate un nume. Casa lui Victor Hugo din Guernesey are trei etaje, cu o scara interioara de 58 de trepte.
Scriitorul a schimbat in totalitate interiorul, a pus vitralii, ferestre largi spre mare, mobila noua sau piese gasite la negustorii de antichitati de pe insula, portelanuri, dupa gustul si imaginatia sa uimitoare. Cei care au vizitat acest loc spun ca este ca un palat din “O mie si una de nopti”. La exterior, peretii sunt albi si, in zilele insorite, casa straluceste. Un vestibul impresionant, holuri placate cu faianta, o sala de biliard, o sufragerie formeaza parterul Casei lui Victor Hugo. Atelierul (incaperea de lucru a scriitorului) are ferestre mari, care dau spre o gradina superba iar, in interior, un perete este ocupat de un divan si o tapiserie orientala.
Din 1857, Hugo isi facuse obiceiul de a primi in sufragerie un numar restrans de prieteni, iar din 1862, tot aici, la fiecare 15 zile, ii aduna, pentru a le da de mancare, pe toti copiii saraci din Guernesey. Amenajarea unui salon rosu si a unuia albastru se leaga de o amintire din copilarie (imaginea unui palat pe care il vazuse cand avea noua ani), de pe vremea cand familia sa a stat un timp in Spania. O mica sera comunica, printr-o usa, cu un balcon de unde se poate admira splendida imagine a marii. Biblioteca de la al doilea etaj reunea mii de carti stranse de-a lungul timpului.
Un “portic al tristetii si al bucuriei” este ornamentat cu statuete, tritoni si naiade, deasupra carora scrie “Nox-Mors-Lux” (“Noapte-Moarte-Lumina”). In 1861, Casa lui Victor Hugo se imbogateste cu o camera “de cristal” (cinci metri lungime si trei metri latime), amenajata cu o fereastra uriasa pe acoperis, cu vedere spre ocean si comunicand, in interior, cu biblioteca. Cand scriitorul s-a hotarat sa cumpere aceasta casa, sotia sa nu a fost deloc incantata, temandu-se ca nu se vor mai intoarce niciodata in Franta. Si totusi se vor intoarce, in 1870, in vechea locuinta, in Casa lui Victor Hugo din Piata Vosges (s-au intors cand regimul politic s-a schimbat, iar Hugo a fost primit cu mult entuziasm).
Casa lui Victor Hugo din Guernesey a fost donata de mostenitorii scriitorului orasului Paris, devenind proprietatea acestuia, in amintirea genialului scriitor, in 1927. In prezent, se poate vizita, dar numai in anumite perioade, din aprilie, pana in septembrie, pe baza unei programari. Deplasarea pe Insula se face cu feribotul.
